Urmareste-ma pe:
Mi-am distrus viitorul de pensionara prospera
“Sunteti al cincilea client din portofoliul meu care renunta la asigurare pe vreme de criza. Si nu ma asteptam. Unul dintre ei mi-a spus ca vrea sa-si traiasca viata. Auzi! Si stiti ce i-am spus? Trebuia sa-i administrez un dus rece, nu-l puteam lasa asa…. I-am dat exemplul unui copil de 12 ani. Daca ar fi dupa el, cum si-ar trai el viata? Pai n-ar vrea sa mearga la scoala, ar manca numai inghetata si fast food si ar petrece tot timpul la calculator. Ce ar ajunge el ca adult? Un ratat! Trebuie sa va ganditi ca in viata aveti si niste responsabilitati, si sa vi le asumati. Apoi, ganditi-va, nimeni nu intinereste, da?!”
Asta a fost consultantul meu financiar, angajat acum patru ani de la ING ca sa-mi investeasca cu pricepere putinii bani pe care reuseam eu sa-i pun de-o parte pentru pensie. Adica imi facusem o pensie privata, constienta fiind la vreme aia ca… nu intineream, ca toti patronii la care lucrasem pana atunci in presa imi platisera pe cartea de munca numai salariul minim, iar pensioara de la stat nu mi-ar fi ajuns nici de medicamente, nu? Deci acum patru ani am fost un om responsabil, care se gandea la viitor cu preocupare si lua masuri, daca ar fi sa ma folosesc tot de o caracterizare a consultantului financiar.
Ei bine, ieri am decis sa traiesc periculos. Am reziliat contractul cu ING si am dat cu piciorul ocaziei de a ma bucura, peste 20 de ani, de o batranete linistita la umbra palmierilor.
Marturisesc ca scanteia care a aprins fitilul in capul meu a fost un interviu publicitar dat online pe hotnews de o directoare din ING (apropos, daca as fi ING m-as gandi inca o data daca as mai alege astfel de metode de promovare). Erau acolo o multime de postari in care oamenii spuneau ca au renuntat la asigurarile ING pentru ca au constatat ca sumele date de ei in loc sa creasca, au scazut. Asta m-a trimis si pe mine la hartiile pe care, anual, mi le dadea consultantul meu, si le-am citit cu atentie, adica asa cum ar fi trebuit s-o fi facut-o mai din vreme.
Lucrurile stateau asa: dadeam trimestrial cate 330 de lei la ING, ca sa-mi asigur batranetile. Anual, deci, 1320 de lei, in patru ani – 5.200 de lei. 52 de milioane, nu e mult, dar erau banii munciti de mine, bani pe care cu capul meu fara apetenta pentru aritmetica n-as fi reusit sa-i inmultesc pe piata de capital, deci m-as fi bucurat daca la ei expertii financiari ai ING ar fi reusit sa adauge macar 1 leu.
N-a fost asa. Situatia financiara prezentata de consultant in fiecare an la reinnoirea politei arata ca “unit-urile” alea detinute de mine in portofoliu valorau mai putin decat dadeam eu trimestrial pentru ele. Daca as fi tinut la saltea cele 13 milioane de lei anual acum le-as fi avut, probabil, tot pe alea, dar asa, la ING din ele s-au platit comisioane si alte costuri de intretinere a contului. Desi banii erau investiti in niste fonduri financiare care teoretic ar fi avut niste profituri an de an, la mine in cont nu se vedea nimic din asta. Era ca si cand eu dadeam bani la ING si ei imi luau din ei ca sa mi-i pastreze , fara sa-i puna la treaba, cum zic oamenii de afaceri.
La discutia de ieri cu consultantul am aflat ca bilantul celor 4 ani in contul meu era de 4.000 de lei, adica in patru ani de investitii “cu cap” la ING pierdusem 1.200 de lei. Normal, i-am zis ca vreau sa renunt sa mai finantez ING si in urmatorii 20 de ani, considerand ca decizia mai inteleapta e sa limitez pierderea la cei patru ani si nu s-o extind la 25, in sperantza ca mai apuc pensia privata promisa de olandezi.
Omul s-a straduit o jumatate de ora sa ma convinga sa n-o fac. Argumentele gata invatate la training-urile companiei sunau foarte fals in urechile mele de contributor, brusc trezite la realitate. Intotdeauna am avut o admiratie pentru oamenii astia care au o minte asa de odihnita incat sunt capabili sa reproduca cu intonatie si patos niste texte nedigerate, invatate de la altii. Dar am zis ca platisem suficient patru ani aceasta calitate a omului din fata mea si m-am straduit si eu sa-i contraargumentez, crezand un moment ca putem chiar sa ne intelegem. I-am zis sa se puna in locul meu si sa-mi zica daca i-ar conveni sa dea bani fara sa vada niciu beneficiu din ei. Era clar ca nu se putea pune in locul meu, de vreme ce job-ul lui era finantat fix din taxa pe prostia mea. La toate argumentele mele imi raspundea psihologic, cu scenarii de genul: “in caz de invaliditate din accident aveti o pensie, un ajutor pe care altfel cine vi-l da? In caz de deces, mama dumneavoastra primeste o suma…In caz de…”. Nimic despre lipsa de performanta a lor.
Omul imi daduse la inceputul relatiei noastre doua scheme financiare, reprezentand scenariul optimist si cel pesimist al evolutiei mele financiare. Banii pe care ii aveam eu acum in cont nu se incadrau nici macar in scenariul pesimist, care prevedea totusi o minima crestere in cei 4 ani.
Singurul argument al omului era criza financiara, desi i-am tot repetat ca criza e acum, iar eu pierd bani cu ei de 4 ani. N-am reusit sa rezonam si ne-am despartit. Nu inainte de a ma pune sa completez o cerere de reziliere, in care trebuia sa spun si motivele renuntarii mele. Asa am aflat ca de fapt nu voi primi nici macar cei 4.000 de lei pe care-i aveam in portofoliu, ci “vom vedea la ce valoare de reziliere a unit-urilor s-a ajuns azi”, minus costurile si comisioanele de reziliere…
Valoarea de reziliere a unit-urilor mi-a fost comunicata ulterior – 3.200 de lei aproximativ. Asadar, aventura mea financiara cu ING m-a costat deocamdata 2.000 de lei in patru ani. O sa constat peste doua saptamani, daca in cont paguba nu e mai mare, date fiind comisioanele alea de care zicea omul. “Treaba dumneavoastra, timpul ne va arata cine a avut dreptate!”, mi-a spus la despartire consultantul, lasandu-ma sa plec in lume neasigurata, fara aparare in fata vietii.
Domnisoara/doamna Dollo, scuze pentru dezacord. In contextul ultimei postari corect era "uniformelor". Am mai mancat si litera "o" dar aia e gresala de tastare.
Promit ca data viitoare sunt atent :p
No harm done, cum zice francezu', data fiind calificarea gramaticala a preopinentului :)
Ma tem, insa, ca daca-l mai bagi in seama pe amicul verinica dialogul vostru nu se va incheia niciodata, si e pacat ca el sa se consume numai asupra acelui post. Intre timp am mai scris si altele ;)
Ai auzit de zicala "cel mai intelept cedeaza"? :)
Ramai cu ideile tale draga Arc de Triumf,eu am incheiat orice discutie cu tine,o viata minunata iti doresc
Ai avut ceva mai multa bafta. Eu am avut la Allianz o pensie la care cotizasem cam 2200 EUR timp de sase ani iar cand am fost sa-mi retrag banii am primit inapoi 650 EUR. Pensia era pe 10 ani deci cotizasem 60% din timp si trebuia sa primesc cel putin banii pe care-i investisem plus investitiile care s-au facut pe banii mei cand toate mergeau bine.
Trebuie sa scriem pe toate forumurile despre aceste tepe ca sa nu mai pice si altii.
Pot sa spun ca da, am fost norocoasa ca i-am si primit efectiv in cont :)
am povestit pe un alt post povestea mea, deoarece citesc blogul invers.
La vremea respectiva eram naiv si fraier si eu.
In general daca 10000 de oameni au un comportament asta clasifica acel comportament drept unul bun. Defapt e taman invers, deaceea sunt atitea saraci si prea putini bogati. Aia saraci se comporta la gramada cu ceilalti, fac asigurari pe la ing si privesc cu invidie la cei bogati spunand ca numai prin furt se poate imbogatii un om asa.
E uite ca aveti in fata ochilor o metoda de imbogatire a unora fara furt ci chiar pe fata, cu acordul vostru pus pe contractul cu ei.
Tehnica folosita de mai toti prestatorii de servicii in tara asta e una de tip win-loose, win pentru prestator si loose pentru client.
In unele cazuri nu ai ce face si accepti, cum ar fi cazurile in care statul te obliga sa lucrezi cu cel putin un asigurator de pensii private, cu cel putin o banca etc.
Eu pot sa inteleg comisioanele puse pentru ceva anume, dar de exemplu cuma au mai toate bancile aele comisioane de intretinere a cardu,lui si a contului, taxa dubla pe nimic.
Printre altele sunt programator si taman in domeniu financiar bancar am facut soft si nu am vazut nicio operatiune de intretinere cat am fost pe la clienti.
Dar aceste comisioane exista, pastrate la un nivel cat pe om sa nu il intereseze, dar banca sa castige gras.
Sa luam cazul mult laudatului cec, are 700000 de carduri emise pentru care percepe taxa de administrare de 1 ron pe luna.
va dati seama? In buzunarele cec intra 700000 ron pentru nimic ei nu au facut nimic sa castige banii aia.
Dublati cu taxa de intretinere a unui cont si obtineti deja 1400000 ron!
Si exemplele pot continua. Intodeauna cand faceti ceva nu ganditi numai din punctul vostru de vedere, ganditi si invers, din punctul celuilalt de vedere, ca s-ar putea sa gasiti acolo lucruri care sa nu va convina.
Imi pare rau ca trebuie sa te contrazic insa esti intr-o mare eroare si probabil asta a incercat sa iti explice si consultantul. In primul rand ca produsul pe care il aveai trebuie privit ca o investitie pe termen lung nu doar pe 4 ani. In al doilea rand, ceea ce uiti este ca in cei 4 ani ai avut diferite asigurari de viata (care functioneaza precum CASCO la masina, si pe acela il platesti degeaba daca masina nu pateste nimic; asa e si aici, doar ca este un CASCO pentru om). In al treilea rand ti-ai ales cel mai prost moment sa suspenzi contractul – 2009. De curiozitate, intreaba acum (sf. 2010) cat este valoarea unui unit si compara cu momentul in care ti-ai inchis tu contractul….majoritatea companiilor au recuperat pierderile din 2008.
Si nu, nu vand asigurari de viata.
Daca ar fi fost asa cum zici, ar fi trebuit ca si consultantul sa-mi explice acest aspect atunci cand am incheiat polita. Or atunci cand bati palma cu ei, te vrajesc ca unit-urile alea vor creste, ca Fat frumos. Iar la un moment dat vezi ca le-ai dat 4 ani bani degeaba. Eu nu aveam nevoie de casco, cum spui, ca atunci cand am avut o operatie, de exemplu, consultantul mi-a zis ca asigurarea mea de viata nu prevede despagubiri pentru asa ceva. E doar pentru pensie. Or daca timp de 4 ani banii pe care i-am strans la ei, pentru pensie, nu au ramas nici macar la aceeasi valoare, ci s-au imputinat, logica mea spune ca de fapt randamentul acelei afaceri nu era bun. Din punctul meu de vedere. Al ING a fost, categoric, ca si-au platit macar comisioanele din ei.
Nici nu credeam ca vinzi asigurari, iti ziceam doar ca eu sunt ceva mai circumspecta cu privire la datele publicate de ei…
"Acum ori nicioadata croieste-ti alta soarta "
Marti renunti la pensia facultativa :)
sunt constient k voi pierde partial s integral sumele de mai jos.
Am platit in decurs de 5 luni in doua conturi suma de 50 Lei
Sume dupuse in contu ING Activ 250 Lei respectiv ING Optim 250 Lei
Valoare cont in acest moment ING Activ 244,79 Lei respectiv ING Optim 242,90 Lei
Daca o tin asa 30 de ani :( cu inflatia ,investitiile si comisioanele lor cred k nu voi avea de ce s m bucur la pensie .
Ulterior voi economisi la o banca intr-un cont cu o dobanda decenta si cu dreptul de a putea scoate banii cand doresc fara penalizari si alte tampenii :)
Se poate cere la banca unde primiti salariul s faca virament automat luna de luna din cont a unei sume stabilite de dv.(comisonu pentru o tranzactie de genu asta nu stiu in acest moment cat va costa )
>>> asta daca sunteti genul de persoana care nu poate tine de bani pentru a depune din mana banii la banca dar si pentru comoditate :)<< :)
Eu voi folosi viramentul automat din contul in care primesc salariul :) asa am platit pana acum si pensia ING la care voi renunta :) pentru viramentul in contul "pensiei facultative " comisionul este o%.
Peste 5 luni voi reveni cu situatia "pensiei facultative " in varianta : <> .
P.S. Scuze pt. scris tip. "generatia messeneger",mesajul conteaza.
In varianta: >> bani la saltea cu dobanada :)
Prea putini cunosc adevaratul sens al pensiei facultative. Probabil e vina consultantului.
In primul rand se apeleaza la acest gen de pensie pt componenta de asigurare. Daca tot traiesti “degeaba” sa nu mori degeaba.
Am fost si eu consultant ING pt un an. Vroiam sa economisesc bani si cautam o solutie optima nevoilor mele. Am incheiat asigurari mai ales persoanelor cu copii care inteleg si beneficiaza de pe urma acestor contracte. (pe perioada contractului esti ASIGURAT)
Sigur ca am avut si eu gandul sa pun bani la CEC si chiar am facut-o. Insa am pastrat si pensia privata . Am un copil , sunt divortata si in caz ca mor vreau sa stiu ca viitorul copilului meu este asigurat din punct de vedere financiar.
Nu mi-am imaginat nici o clipa ca ING ofera surse de imbogatire rapida (asa cum cei ce au Unit -Link viseaza) E doar o modalitate de a fi asigurat pe termen lung.
Multi spun ca vor incheia asigurari fara componenta investitionala dar acestea au un termen contractual scurt si de la un termen la altul s-ar putea sa pierzi calitatea de “asigurabil”. La mine de exemplu a intervenit o afectiune care m-a scos din categoria “asigurabililor”.. Cu alte cuvinte daca acum as vrea sa inchei o asigurare nici o companie nu m-ar mai asigura.
Cu toate acestea sunt asigurata si in urmatorii 19 ani
pt ca am avut ideea sa o fac la timp… Sunt multe de spus despre asigurari.
Mai ales ca asigurarea nu este caritate nu este CARITAS si nici FNI.
Faptul ca inchei un contract pe o perioada de 26 de ani si tu il reziliezi dupa 4 vei fi penalizat pt nerespectarea contractului
Se intampla in orice domeniu nu doar la asigurari ..
Sanatate si de toate!
Draga Lili, bine ai venit pe aici! Cu siguranta ca tu stii mai bine decat mine mecanismul acestor produse, de vreme ce le-ai vandut o vreme. Ceea ce as vrea sa te rog este sa te pui in pielea omului care a incheiat o asigurare din asta, cum ii spui tu – desi eu i-am spus intotdeauna pensie privata, pentru ca fix asta voiam sa fie – si sa-mi spui ce decizie iei cand vezi ca timp de patru ani banii tai nu s-au acumulat? Nu sa faca profit, doar sa se acumuleze, adica sa ramana macar aceeasi suma adunata, depusa peste ani. E? Decizi sa le platesti in continuare pana la 25 de ani alora care mananca din banii tai, stiind ca la final … nu se stie cat o sa primesti? Poate nu s-a inteles din postare, dar eu nu aveam nevoie sa las un instrument de asigurare in urma mea, ca nu aveam cui. Doream doar o asigurare pentru batranetea mea, daca o mai apuc, in conditiile in care, vezi bine, pensia de stat e sau nu e. Iar motivele alea cum ca in primii ani nu ai profit, sunt puerile. Zau asa, indiferent cat ar fi suma aia de mica, daca o investesti undeva, am pretentia macar sa ramana aceeasi, daca nu se inmulteste. Altfel de ce te mai platesc pe tine, specialistul, sa-mi administrezi banii, daca nu te pricepi sa-i investesti astfel incat sa existe un minim castig si pentru mine?
Draga Dollo dupa cum observ inca tu nu ai reusit sa intelegi faptul ca tu ai incheiat opolita de asigurare cu componenta de acumulare si nu o pensie facultativa iar acele asigurari pe care tu le aveai atasate nu pot fi gratuite mai ales pt faptul ca ai avut sume asigurate care i-ti ofereau oprotectie in cazul unor evenimente neplacute pe care asiguratorul trebuie sa ti le plateasca la acel moment, iar sumele sint mult mai mari decit contributiile tale la acel fond si te pune sa platesti un anumit procent pt acele servicii. Daca ti s-ar fi intimplat un eveniment neplacut si ai fi beneficiat de una din acele sume asigurate atunci cred ca ai fi inteles exact cum functioneaza aceste asigurari. Numai bune.
Draga Ernest, poate ca eu nu inteleg ce spui tu, dar observ ca folosesti un termen deloc aplicabil in cazul acelui instrument financiar – oricum s-ar numi – pe care l-am avut eu. Si anume „acumulare”. Cred ca am fost suficient de clara in privinta asta. Timp de patru ani eu n-am acumulat nimic, nici macar sumele insumate pe care le-am depus trimestrial in cont. Nu mai vorbesc ca nu am beneficiat de nicio despagubire in cazul unei operatii pe care am suferit-o in acea perioada, tocmai pentru ca acel consultant pe care l-am avut a spus ca „asigurarea” cum ii spui tu nu are aceasta componenta. Doar daca as fi murit, banii mei ar fi fost mosteniti de mama. Si atunci cand am incheiat acel contract, si pe perioada derularii lui, eu tot timpul am avut in vedere obtinerea unei pensii suplimentare, la finalul celor 20 de ani de contributie. Si la incheierea contractului, si pe parcurs, consultantul mi-a spus ca banii mei sunt investiti astfel incat ei sa produca, deci sa se inmulteasca. Daca timp de patru ani tu ti-ai depune undeva banii, in aceasta idee, nu ai fi un pic surprins, ca sa nu zic suparat, ca banii tai nu numai ca nu s-au inmultit, dar nici macar n-au ramas la aceeasi valoare? Despre asta este vorba, indiferent cum se numeste instrumentul financiar. Despre rentabilitate. In final asiguratorul nu mi-a platit nimic, decat o parte din banii mei, de care tot el s-a folosit timp de patru ani. Am inteles in final cum functioneaza, niste fraieri platesc, si niste destepti se lauda ca fac profit :)
dollo, mi-am sunat si eu consultantul si mi s-a spus ca suma ce mi s-ar rambursa in caz de reziliere a contractului este de 5500 lei unde eu am depus 7900 lei.
Nu am dat buzna sa reziliez contractul pt ca e singura greseala pe care o pot face.
Suma asigurata in caz de deces si invaliditate permanenta mi-este mai departe de 44000 lei.
Nu stiu pe ce durata ai incheiat contractul dar daca e pe o perioada mai mica de 15 ani nu poate fi rentabil. Prea rentabil…
Oricum, fa o comparatie intre “pierderea” pe care o inregistreaza contractul meu pe per de 26 de ani dupa 7 ani de derulare, si pierderea ta – compara rentalibitatea in functie de durata contractului si timpul scurs.
Asiguratorul isi calculeaza cheltuieli de risc mai mari la inceputul contractului apoi mai scad.
Rentabilitatea creste odata ce suma contribuita creste.. etc.
Ca sa o pun mai plastic : asigurarea ta (pensie) nu s-a copt. Mai tre` sa creasca.
Numai bine !!!
Lili, ce spui tu e ca aia de la ING se vor stradui sa faca rentabil fondul meu abia dupa 20 de ani? Nu mai bine ma conving treptat de bunele lor intentii? Adica incepand din primii ani. Nu trebuie sa mananc un ou intreg ca sa constat ca e stricat. Pot doar sa-l miros sau daca stau rau cu nasul e suficient sa gust un pic…