Dollo are "Glob"

November 2009
M	T	W	T	F	S	S
« Oct		Dec »
	1
2	3	4	5	6	7	8
9	10	11	12	13	14	15
16	17	18	19	20	21	22
23	24	25	26	27	28	29
30

Maidanezul Base

30Nov

Categorii: De doi lei politica Comentarii: 0

Am auzit azi de trei ori aceeasi fraza spusa la tv de tot atatia politicieni ratati trimisi de partid ca sa umple spatiul de emisie la televiziunile de stiri: “La mitingurile noastre electorale nu batem copii!”. Cred ca asta a fost scrisa pe tabla la sediul PSD cand li s-a facut instructajul papagalilor pentru ultima saptamana de campanie si li s-a parut lor ca e o zicere incarcata de ironie muscatoare la adresa contracandidatului. Nu au mai ramas probabil sa citeasca si avertismentul scris cu litere mici, ca depasirea dozelor de ironie poate avea efecte contrare. Asta se intampla de cate ori te apuci sa faci politica dupa retete care nu ti se potrivesc, scrise de altii. Cam asa l-am simtit si pe Basescu in campania asta, intr-o contradictie totala cu candidatul de acum cinci ani sau de acum noua ani la primarie. Parca n-a mai avut incredere in instinctele lui si s-a lasat prea mult pe mainile staff-ului. Un staff care n-a fost capabil sa acopere toate capcanele taberei adverse si nici sa scoata in evidenta partile tari ale omului lor. O calitate care l-a impus pe Base in politica, dar care parea pierduta in campania asta, am redescoperit-o azi citind interviul cu Base de pe www.tolo.ro. Dincolo de jumatatile de raspunsuri si de lucrurile nespuse, interviul luat de Tolontan a stiut sa-l readuca un pic la viata pe omul Base si sa-l arate cumva in ultima lumina a zilei: cand isi recunoaste greselile, isi cere scuze si vede ca ar putea fi cam tarziu. Omul Base le spune acolo romanilor ca stie ca a gresit, dar nu promite ca nu mai face. Le propune sa aleaga intre raii lui si raii lui Geoana, fara sa promita ca raii lui vor fi mai buni ca ai celuilalt, pentru ca stie ca nimeni nu l-ar crede. Daca as fi staff-ul lui Base m-as duce acasa si l-as lasa sa se descurce singur in ultimele zile, pentru ca sigur ar reusi sa-l bata pe Geoana cu spontaneitate si instinct. Base e acum ca un maidanez corcolit in casa, care deprinde toate sensibilitatile unui caine de rasa. Cand ajunge iar pe drumuri nu mai e in stare sa le faca fata haitelor, daca e tinut in lesa. Lasat liber cred ca si-ar aminti cum sa muste. Sau macar sa-l tavaleasca un pic prin praf pe pudelul Goana.

A incaruntit “mec”-ul

30Nov

Categorii: Prezentul simplu Comentarii: 7

Va amintiti ce tare ni s-a parut cand au aparut primele McDonald’s-uri in Romania? Cum stateam la coada la hamburgeri? Cum admiram stilul american care le da de lucru tinerilor, studentilor, ii invata sa isi inceapa carierele de jos, de la spalat podele si golit cosuri, avansand apoi la tejghea, la bucatarie si, in final, sa devina manageri de hamburgerie? In anii 90, pe final, “mec”-ul parea solutia ideala pentru tinerii care voiau si un job si timp pentru studii. Ba, era chiar cool sa lucrezi la “mec”. Ceva s-a schimbat in astia 14-15 ani. Acum, la Unirii, la casa te serveste o doamna trecuta de 40 cu alura de fosta lucratoare la APACA, supravegheata de un domn carunt si slab care pare un intelectual proaspat disponibilizat din vreo firma de proiectari. Podelele nu mai sunt spalate de tinerele sictirite, ci de doamne impacate cu soarta, care pare ca au schimbat halatele albastre de femei de serviciu in vreo intreprindere de stat cu uniformele -pantalon+camasa cadrilata – de la Mc. Si paznicul are o fatza de baiat de la tara teleportat din ograda direct in pantofii cu varf alungit si costum larg si lung la maneci. Se plimba printre mese cu mainile la spate si cu mandrie tampa, generata de ecusonul pe care scrie “Securitas”.

Mai mult »

La Dunare

29Nov

Categorii: Prezentul simplu Comentarii: 2

Intr-un sat cu nume de rezonanta – Unirea – saracia e cea care-i uneste si dezbina pe oameni. Dunarea le curge prin fundul ograzilor, le uda recoltele, le da de mancare si le azvarle din cand in cand cate-un castig neasteptat, cand un strain le cumpara pe nimic pestele braconat o noapte intreaga.

Mai mult »

Unde da Basescu creste!

27Nov

Categorii: De doi lei politica Comentarii: 5

Urata campanie, urata tara, urati politicieni! kkt e cuvantul care se cuvine a fi rostit acum, si nu “Socant!” asa cum se titreaza pe burtiere. Cum stim noi sa ne indignam la ore de maxima audienta in fata poporului, amintindu-ne chestii care s-au petrecut acum 5 ani, dar pe care nu le-am mai spus pana acum. Am lasat in noi mocnita indignarea, sa creasca si sa spere, ca o planta tanjind dupa soare, ca intr-o buna zi o sa apara “oameni de buna credinta” in tara asta care o s-o ude si-o s-o ingrijeasca. Pe ea, pe indignare. Si iata ca mai sunt oameni de buna credinta in tara asta (am citat din mogulul Patriciu pentru cine n-a vazut lapidarea de la Realitatea) si au reusit sa scoata o caseta chiar acuma, dupa 5 ani, din praful amintirilor, in care il vedem pe monstrul Basescu cum pocneste un copil. Un copil, doamnelor si domnilor, care nu trebuie lovit nici cu privirea sau o vorba grea! Acest monstru cu chip de presedinte nu mai merita nici sa traiasca incepand din aceasta seara, darmite sa mai apara la TV si chiar sa candideze la presedintie. Ar trebui sa demisioneze si sa-l lase direct pe Geoana sa se instaleze la Cotroceni, ca doar de ce ne mai pierdem vremea cu votul?
Da, sa plece pe usa din dos a politicii, ca pe aia din fata se inghesuie prea multi sa intre si nu mai e loc! Sa ne lase monstrul sa ne crestem copiii in pace si bunastare, nebatuti de un presedinte tiran si violent.

Mai mult »