Pe ce dam banii

Aproape trei sferturi din veniturile noastre (72,5%) se duc in consum, dupa cum zice Institutul National de Statistica intr-un comunicat de azi. Cheltuielile astea cu existenta sunt impartite cam asa: 40,7% – produse agroalimentare si bauturi nealcoolice; 7% bauturi alcoolice si tutun; 6,2% imbracaminte si incaltaminte; 14,4% -cheltuieli cu apa, electricitatea, gazele si alte utilitati; 5% – mobilier, dotarea si intretinerea locuintei; 4,5% – sanatate, 5,6% – transport; 5,2 – comunicatii; 6% – recreere si cultura; 0,7% – educatie; 1% – hoteluri, cafenele, restaurante; si 3,6% diverse produse si servicii. Ponderea scazuta a cheltuielilor pentru educatie si sanatate este pusa de INS pe seama faptului ca in Romania aceste servicii sunt publice si oamenii ar beneficia de ele in mod gratuit.

Acelasi comunicat INS zice si ce facem cu restul de bani: 16,5% – impozite si taxe; 5,8% – cheltuieli de productie; 1,5% cheltuieli de investitii si 3,7% alte cheltuieli.

Ancheta INS a aratat ca in Romania venitul mediu lunar in trimestrul III din 2009 a fost de 2.268 de lei pe gospodarie si de 781 de lei de persoana.  52,1% au fost venituri salariale, 24,4% venituri din prestatii sociale (adica pensii, somaj, ajutor social), 14% – venituri in natura, 2,9% – venituri din activitati independente, tot 2,9% venituri din agricultura.

Veniturile gospodariilor din mediul urban au fost cu peste 41% mai mari fata de cele din mediul rural. La tara, principala sursa de venit este din productia agricola, iar restul vine in procente aproape egale din salarii si pensii sau ajutoare sociale 28-29%.

Vestea buna

Tot azi, revista Capital a publicat un articol din care reiese ca Romania are 11.700 de milionari care detin in conturile lor din banci 17 miliarde de lei noi.

“Potrivit datelor Fondului de Garantare, titularii de conturi de peste 100.000 de euro reprezintă doar 0,07% din numărul total al deponenţilor persoane fizice (17,1 milioane). Aceştia au însă în conturi aproape 19% din sumele atrase de bănci de la populaţie. Pe lângă cei 11.000 de „milionari”, băncile mai au în evidenţă alte 31.710 persoane cu conturi între 50.000 şi 100.000 de euro.

Cine sunt astia 0,07%?

„De exemplu, dacă luam vârsta clienţilor, putem regăsi trei profiluri. În primul rând, putem vorbi de persoane care au acum peste 60 de ani, persoane care au acumulat de-a lungul vieţii. Vorbim aici atât despre proprietari de afaceri, cât şi despre persoane care au lucrat în străinătate sau foşti proprietari care şi-au recuperat proprietăţile sau au primit despăgubiri”, spune Alex Titus Dumitrescu, supervizor în cadrul Biroului de Private Banking al BCR.

„În al doilea rând, putem vorbi de persoane între 30 şi 60 de ani. Aici regăsim, în primul rând antreprenori, persoane care au dezvoltat afaceri proprii, dintre care unele au fost vândute şi altele dezvoltate, avocaţi, notari sau medici de succes, şi, bineînţeles, top-managementul companiilor. Întâlnim şi persoane care au ştiut să vândă la timp pe piaţa imobiliară şi care şi-au conservat astfel câştigurile”, continuă reprezentantul BCR.

Dumitrescu identifică şi un al treilea profit, al clientului sub 30 de ani. „În marea majoritate, este vorba aici fie de moşteniri, fie de cooptarea mai tinerei generaţii în afacerile familiei”, conchide specialistul în Private Banking al BCR.”

Dorinta

Imi propun ca anul asta sa mananc mai putin de 40%, sa beau mai putin de 7%, sa ma imbrac cu lucruri de anul trecut, mobila oricum n-am unde s-o pun, sa nu mai merg la restaurant nici macar de 1% si sa incerc sa injumatatesc intretinerea, spalandu-ma doar o data pe zi, ca sa reusesc sa ajung si eu in aia 0,07% care au reusit sa economiseasca suficient cat sa aiba conturi de peste 100.000 de euro.