Mandrie de inginer

Am cunoscut azi un om interesant. Are 95 de ani, e membru de onoare al Academiei Romane si a fost supranumit “profesorul de rezistenta al Romaniei”. Nu va ganditi la miscarea de rezistenta, ci la calcule complicate de rezistenta a materialelor, facute de inginerii structuristi pentru cladiri. Am discutat cateva ore bune, despre viata in Romania, de pe vremea monarhiei pana acum, si dincolo de tema discutiei, care ma interesa pe mine, domnul Panaite Mazilu si-a varsat si el cateva of-uri. Unul dintre ele, de care marturisesc ca ma faceam si eu un pic vinovata, este acela ca inginerii sunt desconsiderati pe nedrept de umanisti, pe motiv ca ei n-ar sti sa se exprime la fel de literar ca filosofii, avocatii, profesorii sau alte categorii considerate exclusiv si pe nedrept intelectuali.

Mie niciodata nu mi-au placut stiintele exacte. Matematica in special a fost chinul vietii mele de elev. Cand am ajuns ziarista m-am falit de multe ori cu sintagma: “de aia m-am facut ziarista, ca sa n-am treaba cu matematica”. Si nu sunt singura. Redactiile sunt pline de fete, in special, complet afoane la matematici. Culmea e ca si ziaristii de economic sunt la fel de paraleli cu calculele ca si noi astilalti de la social sau cultura. Poate de aia s-o fi dus si dracu presa, ca suntem prea mandri de nestiinta noastra.

Nu suntem, insa, singura breasla de asa zisi intelectuali certati cu cifrele. Totusi, sau poate de aceea, nu avem respect pentru oamenii care stiu sa manevreze cifrele. Nu va spun o noutate daca va amintesc una din numeroasele glume despre ingineri. “Care e asemanarea dintre un inginer si un caine: amandoi au priviri inteligente, dar nu stiu sa se exprime”. Imi amintesc chiar ca in urma cu cativa ani, cand am scris un articol despre marii ingineri romani, in EVZ, am starnit valuri de comentarii si injuraturi la adresa mea, care am indraznit sa scriu ca in ultimii ani ai comunismului intra la Politehnica si cine nu voia. Eu fiind una care n-a dat la Politehnica, ci de vreo cateva ori, fara succes, la ASE.

Consideratiile mele pe marginea fenomenului ingineresc se bazau pe relatiile cu colegii de liceu, in special baieti certati cu orele de limba romana, care au scos un 5 si au intrat taras la facultati din cadrul Politehnicii. Eu ca sa intru la filosofie am tocit texte mult mai elaborate decat sinusurile si cosinusurile lor. Privind in urma nu stiu care am iesit mai castigati. Oricum, in ultimii 20 de ani am citit si auzit atatia agramati cu diplome de licenta incat consideratiile despre ingineri nu-si mai au rostul. Iar in epoca internetului, a limbajului prescurtat si sms-izat, a inculturii promovata cu orice pret la ore de maxima audienta, ne transformam intr-o natiune agramata indiferent de pretentii si pregatire.

Totusi, o umbra care planeaza de zeci de ani asupra breslei ingineresti il macina inca si pe inginerul Panaite Mazilu, care mi-a zis asa azi: “Degeaba ne contesta pe noi umanistii, ca noi nu facem parte  din cultura generala. Eu intreb: domnule, ce diferenta e intre scriitorii, umanistii, filosofii, de acum 2000 de ani si cei de azi? Ce, Sofocle era mai putin decat Shakespeare? Ce, Demostene era un orator mai mic ca astia de acum? Nu. Poate erau chiar mai mari. Dar nu astia au produs progresul de care ne bucuram noi azi, ci stiinta si inginerii. Or tot ce produc inginerii consideram ca ni se cuvine. Daca un inginer scrie Alecsandri cu x in loc de cs e considerat incult. Dar daca un umanist nu stie ce e aceea o ecuatie de gradul1 sau 2 el se lauda cu asta. Unde e adevarul in toata chestia asta? Eu cred ca matematica, stiinta trebuie sa faca parte din cultura generala. Matematica disciplineaza gandirea. Un istoric n-ar putea sa scrie despre victoria lui Mihai Viteazu la Calugareni si pe pagina urmatoare sa scrie ca Sinan Pasa a ocupat Bucurestiul, nu?”.

Inginerul Mazilu e mandru de cariera lui de 70 de ani, de faptul ca a modernizat teoria constructiilor in Romania – chiar daca ele se fac acum fara respectarea unor normel legale – si la 95 de ani are inca o minte limpede, si o memorie plina de informatii din toate domeniile.  O sa scriu in curand cum a reusit el sa fie primul care aplica norme antiseismice la o constructie din Romania.

LATER EDIT: Articolele pe care le-am scris despre profesorul Mazilu in EVZ pot fi citite aici si aici