Oprescu inverzeste Capitala taind „cu drag” copacii

Cateva zeci de copaci au fost taiati in ultimele trei zile de pe malul stang al Dambovitei, in zona cuprinsa intre podul de la Pasajul Marasesti si podul Timpuri noi. Ultimii au cazut ieri, fix in ziua in care onor Consiliul General al Municipiului Bucuresti „dezbatea” si aproba ca primaria lui Sorin Oprescu sa mai aloce niste fonduri pentru „amenajarea unei jardiniere pe malul Dambovitei”. Dupa ce initial s-a facut ca nu stie despre ce e vorba, primaria a zis ca pana la urma copacii erau „vegetatie sporadica si spontana” care strica malurile raului.

Desi hotararea consiliului nu zice nimic nici de taieri de copaci, nici de costurile pe care le-ar implica o asemenea aventura – „inverzirea Dambovitei” – cine sta sa se impiedice de niste detalii, cand scopul final e atat de util si dorit de toata lumea?

Iata ce zice insusi primarul Sorin Oprescu, in expunerea de motive care sta la baza acestei benefice hotarari de consiliu: „Administraţia publică locala, prin obligaţiile care îi revin, în creşterea standardelor de viaţă ale locuitorilor Municipiului Bucureşti, are ca obiectiv îmbunătăţirea factorilor de mediu prin mărirea suprafeţelor de spaţii verzi în contextul dezvoltării durabile. Un factor important pentru menţinerea si îmbunătăţirea calităţii aerului îl reprezintă spaţiile verzi, a căror suprafeţe este mult mai mică decât prevăd normele impuse de reglementările în vigoare. Având în vedere (… mai multe rapoarte, legi si ordonante …) se impune Primăriei Municipiului Bucureşti adoptarea de măsuri referitoare la creşterea şi reabilitarea spaţiilor verzi, consider că reamenajarea peisagistică şi întreţinerea spaţiului verde aferent cuvei râului Dâmboviţa, reprezentat de jardinieră şi aliniamentul de arbori, constituie o acţiune specifică ce poate susţine realizarea obiectivelor prevăzute în program”.

In timp ce primarul ii aburea astfel pe consilieri, iar ei se lasau si votau, muncitorii firmei Romprest – firma de salubrizare cu care Administratia Lacuri Parcuri Bucuresti (ALPAB) are contract – taiau constiinciosi copacii de pe malul Dambovitei.

Fotografiile sunt facute in ziua votarii deciziei in consiliu – adica 30 iunie – data la care biroul de presa al Primariei Capitalei sustinea ca nu stie nimeni din primarie nimic despre o taiere de copaci. Ba chiar m-au rugat sa le trimit si poze, ca sa le arate primarului, ca nu le venea sa creada!

Pe 1 iulie m-am dus din nou pe malul raului, unde am vorbit chiar cu munictorii care au taiat copacii. Stransesera resturile de cu o zi inainte si acum stateau „la masa” pe mal. Au recunoscut cu seninatate ca au taiat copacii la ordinul ALPAB. „Pentru ca radacinile stricau malul de beton, doamna, si de aia”, mi-a explicat binevoitoare o doamna care s-a recomandat a fi sefa echipei de la Romprest.

In urma demersurilor facute ulterior la primarie si la ALPAB am primit doar urmatorul raspuns laconic de la Carmen Chicu, purtatoarea de cuvant a ALPAB „Malurile Dambovitei nu  au mai fost ingrijite de ani de zile, iar vegetatia spontana care s-a dezvoltat de zeci  de ani  a afectat  structura si siguranta acestora. De aceea, la solicitarea Apelor Romane au fost demarate actiunile de taiere a vegetatiei  crescute sporadic si spontan”.

Din fotografii se vede destul de clar – zic eu, fara sa ma pricep desigur la silvicultura – ca malul raului coabita bine merci, de ani de zile, cu copacii si radacinile lor. Iar dupa ce lasi ceva sa creasca „spontan” timp de 20 de ani, de ce te apuci sa-l tai dupa ce devenise copac, specie pe cale de disparitie in minunatul nostru oras?

In aceeasi logica e de asteptat, asadar, sa piara de lama curatitoare a primariei si urmatorii copaci de pe mal, adica o salcie superba, la umbra careia mancau ieri muncitorii de la Romprest, si inca un copac gros langa care pescuiau tot ieri niste domni bine intentionati. La aceasta intrebare Carmen Chicu mi-a raspuns astfel: „o sa vorbesc si eu cu colegii mei ca sa vad ce se poate face”.

O posibila explicatie

Cautand mai bine un raspuns la intrebarile mele de cetatean carcotas, am descoperit pe site-ul primariei o posibila explicatie. In 2009 ALPAB a beneficiat de unul dintre cele mai mari bugete din istoria institutiei, respectiv 167 de milioane de lei, adica vreo 40 de milioane de euro. Anul asta bugetul s-a dublat aproape, ajungand la 319 milioane, deci ceva peste 70 de milioane de euro. La banii astia, pesemne ca primarul Oprescu a dezvoltat o filosofie profitabila de genul „reabilitam spatiile verzi prin taierea copacilor care au crescut gratis si plantarea altora care costa bani”.

Cel care stie cel mai bine cum sunt cheltuiti banii ALPAB e Radu Popa, cel de-al doilea director al ALPAB din mandatul lui Oprescu, si beneficiarul celor mai mari bugete din istoria institutiei. Trebuie sa stiti ca, atunci cand a preluat primaria, Oprescu l-a schimbat pe fostul director al parcurilor, Virgil Carstea, pe motiv ca facuse prea multe afaceri pe seama administratiei. Nici acela n-a fost vreo usa de biserica – pe vremea lui au inflorit terasele in parcurile Capitalei, terase pe care, in parte, Oprescu le-a demolat, ce-i drept. Totusi, dupa demitere Carstea si-a reabilitat imaginea in justitie, care a obligat primaria sa-l reangajeze, considerand ca a fost demmis abuziv. Ulterior a plecat singur din ALPAB.

Initial Carstea a fost inlocuit cu Gabriel Iosif, dar Oprescu l-a demis dupa numai cateva luni si pe el, pe motiv ca aparuse in presa cu tot felul de afaceri dubioase: a angajat fara licitatie o firma de paza fara agenti, a facut contracte preferentiale cu o firma de avocatura a unui senator PSD etc. Radu Popa, numit de Oprescu in mai 2009 ca sa inchida gura ziaristilor care-l tot criticau pe Iosif, venea de la Bursa Romana de Marfuri. In mandatul lui orasul s-a imbogatit cu niste ceasuri cu cadrane aurite – unul poate fi vazut in Piata Unirii – si cu diverse amenajari peisagistice extravagante.

Acum mai are sa-si demonstreze maiestria in amenajarea malurilor Dambovitei. Sorin Oprescu doar semneaza notele de plata si panourile pe care scrie apoi ca ne ofera „cu drag” acel spatiu verde.