Epilog de recensământ: vrei banii, arată-ne cazierul!

Tuesday, November 29th, 2011. Filed under: Politice

Azi a fost zi mare pentru recenzori. Au primit banii pentru munca prestată în luna octombrie, timp de 10-13-15 zile, după posibilităţi. Recenzorul meu şef m-a sunat aseară ca să-mi dea marea veste: când să mă duc la primărie ca să iau banii. Eu tocmai sunasem la primăria de sector ca să aflu asta, dar doamna de la telefon nu ştia, aşa că iata, măcar la spartul târgului, şefu a fost şi el o dată mai informat ca mine.

După aceea am primit un telefon de la un recenzor din Piatra Neamţ, care mi s-a plâns că lor nu le dă Pinalti banii, dacă nu aduc la primărie cazierul judiciar. Adică primăria Piatra Neamţ nu s-a interesat înainte de calitatea morală şi legală a recenzorilor, când i-a trimis în casele oamenilor, dar le cere acum dovada că sunt cinstiţi, altfel nu le dă banii. Bine, trebuie subliniat că nicio primărie nu a cerut înainte vreo dovadă de cinste din partea recenzorilor, în afară de copia după buletin şi aia după diploma de studii.

Aş fi putut să înţeleg dacă cereau cazier fiscal, să vadă dacă nu cumva au vreo datorie la stat ca să nu le mai dea banii, dar chiar şi aşa, să le spui la final, după ce au prestat munca, să le mai ceri o dovadă de corectitudine e o chestie stupidă care aşază bomboana pe coliva recensământului ăsta atât de bine organizat. Ca să nu mai zic că în convenţia civilă pe care toţi recenzorii am semnat-o nu scrie nicăieri de vreun cazier.

Omul care mi-a semnalat situaţia crede că primăria e mână în mână cu poliţia, ca să mai scoată un ban la buget. Ca să obţii cazierul judiciar te costă vreo 12 lei, după cum zice pe site-ul Poliţiei Române, iar din câte ştiam eu obţinerea unui cazier se întâmplă în cel mai fericit caz de pe o zi pe alta. În Piatra Neamţ primăria plăteşte recenzorii azi şi mâine, ceea ce-i va pune cu siguranţă cu ochii pe jar pe oameni: du-te acasă, ia actele necesare cazierului, mergi la poştă să plăteşti taxa de cazier, să cumperi timbru judiciar, apoi la poliţie ca să depui actele, iar la poliţie ca să ridici cazierul, iar la primărie unde… surprizăăă, s-a terminat programul, veniţi voi săptămâna viitoare că intrăm în vacanţă de Ziua naţională.

Eram deci pregătită sufleteşte azi, când m-am dus la primărie, în caz că mi-ar fi cerut cazierul pentru cei 547 de lei care mi-au revenit pentru prestaţia de la recensământ. Când colo, ce să vezi, la Bucureşti nu se cere cazier, se merge pe încredere. Am primit banii doar pe bază de buletin, după ce am aşteptat să se dumirească o duducă fostă recenzoare, dacă a fost recenzor simplu sau… compus.

Bine, şi casiera făcea exces de zel, întrebându-ne pe fiecare ce am fost (recenzor simplu sau şef) când scria foarte clar în tabelul ei ce fusesem fiecare. Iar duduca din faţa mea, la întrebarea asta nu a ştiut să răspundă. Ba chiar a întrebat şi ea, inocentă:

- dar cum, se putea să fiu şi altceva decât recenzor simplu?

- da, i-a zis casiera, recenzor şef.

- a, da? există şi aşa ceva?

WTF, femeie, când ai făcut recensământul cui i-ai dat raportul seară de seară?!

Mi-am dat seama cu ocazia asta că recensământul ăsta a scos în faţă tot ce era mai inteligent din societate. Şi din tabăra civilă şi din aia guvernamentală. Ne merităm unii pe alţii.

 

9 Comentarii

Comenteaza

metoda rapida:

Connect with Facebook

sau completeaza datele de mai jos:
Nume Email Website ( optional ) Mesaj

Anunta-ma prin email cand apar comentarii noi.
        Te poti abona si fara sa comentezi.