Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca NaționalăCu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca NaționalăCu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca NaționalăCu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca NaționalăCu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională
Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Noua clădire a Bibliotecii Naționale, care adăpostește și Ministerul Culturii și Patrimoniului Național în ea, va fi inaugurată oficial pe 23 aprilie. Înainte de asta, însă, de mai bine de o săptămână clădirea a fost brand-uită, pe fațada dinspre Unirea, cu numele Samsung, ceea ce i-a făcut pe mulți trecători să se întrebe dacă nu cumva acolo își va deschide producătorul coreean de electronice vreun sediu de lux. Răspunsul e ambiguu și are accente de Radio Erevan. Ministerul s-a lăsat greu înduplecat să răspundă la întrebarea simplă: cât a plătit Samsung ca să-și pună numele pe cea mai importantă investiție culturală a statului român din ultimii 20 de ani? Că e o colaborare, că e o sponsorizare, că e o Campanie de Responsabilitate Socială a firmei coreene (!) că am făcut economie, că nu numai noi, ci și alte capitale europene fac asta (!). Într-un final mi s-a spus că… 300.000 de euro valorează acest botez al Bibliotecii Naționale, cu binecuvântarea Ministerului Culturii.

Un milion de euro economie la clădire

Clădirea a fost începută înainte de 89 și abandonată imediat după. Reabilitarea și finalizarea ei ar fi trebuit să facă obiectul unui concurs de arhitectură, dar în loc de asta a făcut obiectul disputei între două firme de construcții, susținute de interese diverse din zona politică. În final a câștigat Aedificia Carpați, care a avut pesemne susținerea mai mare. A îmbrăcat clădirea comunistă în sticlă și aluminiu și a încasat pentru asta 104 milioane de euro, bani împrumutați de România, în 2007, de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Creditul a fost de 106,5 milioane de euro, bani suficienți pentru finalizarea construcției, dar și pentru dotarea bibliotecii. Ba, s-a făcut chiar o economie de 1,6 milioane de euro, după cum susține Ministerul Culturii într-un răspuns acordat www.dollo.ro (asta am precizat pentru aceia care vor prelua informația fără citarea sursei ;). Banii vor fi rambursați de la buget în următorii 20 de ani.

Ministerul susține că și Viena și Madridul s-ar fi încuscrit cu Samsung

Deși au fost, așadar, suficienți bani și pentru dotări, ba chiar au rămas, Ministerul Culturii a acceptat să încheie un soi de cumetrie de barter cu firma Samsung, pentru o sumă de plasme și aparate touch-screen, în valoare de 300.000 de euro. Radu Enache, purtătorul de cuvânt al Ministerului Culturii: „Colaborarea face parte dintr-o campanie de RSC a companiei respective, campanie intitulata Royal Branding si desfasurata in state ale Uniunii Europene. Dintre partenerii europeni ai campaniei, mentionam: Palatul Schonbrunn, Catedrala Sf. Stefan, Opera de Stat si Scoala Spaniola de Calarie din Viena, precum si Muzeul Thyssen din Madrid. În cadrul acestui parteneriat, Samsung va dona BN opt ecrane pentru salile de lectura, doi pereti LFD (in Atrium si in Aula), sase touch screen-uri, un perete LFD pentru sala de evenimente, un laborator multimedia. Valoarea acestor echipamente este de 300.000 euro. Aparatele sunt inscriptionate cu numele companiei, dar continutul care se va derula este la latitudinea BN”.

Deși am întrebat Ministerul și dacă i se pare normal ca pe o clădire publică, de importanța Bibliotecii Naționale, să stea o firmă privată, nu am primit un răspuns. Radu Enche susține că această campanie „europeană” va dura numai un an, și că probabil după această dată Samsung va dispărea de pe clădire.

Numele Bibliotecii și al ministerului nu apar pe clădire

E interesant că  niciuna dintre instituțiile publice adăpostite deja de clădire nu și-a montat titulatura pe ea. Pe o ușă din sticlă de la una din intrări era, zilele trecute, lipită o foaie A4 pe care scria cu pixul „spre Minister”. Nu scrie nicăieri pe clădire nici Biblioteca Națională, nici Ministerul Culturii, deși ministerul funcționează deja pe trei etaje ale corpului potcoavă din spate. E drept că pe firma Samsung scrie, mic, dedesubt, că e în parteneriat cu ministerul, dar asta te duce cu gândul că întreaga clădire a fost construită de Samsung, în colaborare, în mică măsură, cu Ministerul Culturii. Iar pe ecranele care încadrează firma Samsung se derulează informații care anunță apropiata deschidere a bibliotecii.
Vizual, totul arată ca și când Samsung ne-a binecuvântat cu ditamai Biblioteca, iar Ministerul Culturii se înclină onorat în fața acestui gest generos.
Surse din cadrul ministerului mi-au spus că de ceva timp aproape fiecare birou din instituție a primit câte un televizor marca Samsung, pe care funcționarii urmăresc posturile de știri. De altfel mutarea ministerului în clădirea nouă de pe Bulevardul Unirii, din clădirea Muzeului Satului unde a fost în ultimii ani, a însemnat și o extindere a birourilor, pe trei etaje în loc de unul. La birouri mari e necesar, fără îndoială, și câte un televizor pe măsură.

Cum e la Viena

Pentru că se întâmplă să am prieteni în Viena, i-am pus aseară – când am primit răspunsul de la minister – cu ochii pe jar să caute reclama Samsung pe Catedrala Sfântul Ștefan, pe Operă sau pe Palatul Schonbrunn.  Ce credeți? Nu există. Vorba prietenei mele care a verificat azi pe teren situația: „ar fi de prost gust!”. Singurele urme de Samsung în Catedrala Sfântul Ștefan sunt două ecrane de 1 pe 1,5 m și de 2 pe 2 m, amplasate pe un culoare lateral al catedralei, și pe care rulează informații despre serviciile religioase și despre programul catedralei. Atât!

La Operă situația e la fel, afară nu există nici măcar un mash cu Samsung, dar în interior, tot pe un culoar lateral, sunt amplasate 6 ecrane Samsung, pe care rulează programul Operei. Se consideră, probabil, că firma care a donat ecranele beneficiază de suficientă reclamă prin afișarea numelui pe propriile produse. Singurele reclame amplasate într-adevăr sub formă de mash-uri pe clădirile amintite se referă la evenimente culturale.

Aici am găsit informații și despre programul similar prin care Samsung a donat ecrane Muzeului din Madrid. În rest n-am reușit să găsesc alte detalii despre această măreață campanie de CRS a Samsung în Europa, cu care probabil că i-a luat ochii Ministerului Culturii din România. În fond este o campanie de marketing ce presupune plasare de produse acolo unde se știe că oamenii ar putea să caște gura și ochii mai mult când vizitează un muzeu sau așteaptă să înceapă programul la operă.

De ce n-am făcut Biblioteca numai din donații?

Oricât m-am străduit să caut în memorie ce altă clădire publică din București sau din lume poartă pe ea numele unei firme private nu am reușit să găsesc. E greu de înțeles, totuși, care a fost resortul persoanei din minister care a fost de acord cu această cumetrie. Poate că Samsung o fi cerut – deși mi-e greu să cred, mai ales dacă în alte Capitale nu i s-a permis așa ceva – dar simțul ridicolului unde să fi fost?

Este incredibil servilismul de care dă dovadă o instituție a satului român, în fața unor firme. Dacă e chiar totul de vânzare p-aci, nu picep de ce nu s-a ales din start varianta sponsorizării și să nu mai fi făcut statul creditul pentru Bibliotecă. Vindea statul român (sau închiria cu anul), la metru, fațada viitoarei Biblioteci Naționale, și din banii și donațiile adunate ne descurcam într-un final și cârpeam de un sediu și pentru minister. Așa, din furculițe și pahare, cum se zice printre cârciumari.

Iar apropos de cârciumari, știți că noul sediu al Bibliotecii va găzdui și cârciumi, că doar așa se cade la un mall cultural – oricum spațiile din interior sunt uriașe. Numele restaurantelor nu se cunosc încă, deși conform acelorași surse din minister se duc tratative de acum. Poate că vom putea vedea, după inaugurare, pe sediul Bibliotecii Naționale și al Ministerului Culturii și Patrimoniului vreo firmă cu „Mititei a la Cocoșatul”. Ce, ar fi rău? Măcar ăia sunt un simbol național aproape cultural.

Așadar, în săptămâna 23-27 aprilie, când Biblioteca Națională își va deschide porțile oficial, vom putea să numărăm cu ochii noștri donațiile Samsung. Mesele vor apărea mai târziu.

*PS – În piața media outdoor din București sumele vehiculate pentru amplasarea de reclame în zone considerate cu expunere mare pot ajunge și la 10.000 de euro pe lună. Nimeni nu poate spune, însă, cât ar costa amplasarea unei reclame pe o clădire de stat, tocmai pentru că până acum nu a existat vreuna.

** Poza cu Samsung pe magazinul Obor am luat-o de pe Facebook, restul sunt producție proprie. Dacă autorul pozei de la Obor își recunoaște opera rog să-mi dea un semn, ca să-l semnez. S-a rezolvat. Autorul este David Leventi

Citeste si:

Etichete: , , , , , ,

31 comentarii la “Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională” Subscribe

  1. mirona 28/03/2012 at 14:56 #

    `In Paris, besides the Chanel ad, giant posters touting Yves Saint Laurent perfume, Ralph Lauren, Air France and H&M clothing have appeared in the last few months on the facades of the Musée d’Orsay and the Palais Garnier opera house`.

    un art pe tema compromisurilor din cultura – nu c-ar fi neaparat comparabile bibl nationala nedeschisa din buc cu m d’orsay – http://www.nytimes.com/2011/01/24/arts/24squeeze.html?_r=1

    • Dollo 28/03/2012 at 14:59 #

      Deci nu degeaba suntem Micul Paris.

  2. Niki 28/03/2012 at 14:56 #

    Cand am vazut data inaugurarii m-a luat cu fiori, sper ca si dupa o sa scrie tot Samsung pe cladire si nu Sfantu Gheorghe.

    • Dollo 28/03/2012 at 15:01 #

      Cred că putem fi siguri că de la inaugurare nu va lipsi un anume personaj foarte fericit, care va binecuvânta toată investiția și va stropi ecranele Samsung cu apă sfințită.

      • Niki 19/04/2012 at 20:05 #

        Acum e sigur http://www.realitatea.net/premierul-ungureanu-si-patriarhul-daniel-la-deschiderea-oficiala-a-noii-biblioteci-nationale_934544.html

        • Dollo 19/04/2012 at 20:21 #

          Da, am văzut, o să fie pe pereți icoane și ecrane Samsung

  3. Marius 28/03/2012 at 16:05 #

    Cred ca asta este unul din cele mai mari defecte al romanilor. Mereu ne comparam cu ceilalti, in loc sa ne comparam cu noi insine. Anumite persoane ar trebui sa mearga la biblioteca sa citeasca o carte, in loc sa comenteze aiurea visavis de samsung.

    • Dollo 28/03/2012 at 16:12 #

      Păi ar merge persoanele alea, dar nu nimeresc biblioteca, îi induce în eroare Samsung :)

  4. Dragos B 28/03/2012 at 16:47 #

    Tot carcotiti … Sa fi vazut eu daca scria pe cladire Kim Il-Sung… … …

    • Gilbert 28/03/2012 at 23:53 #

      Da, și eu m-aș uita și la partea plină a paharului: măcar bine că scrie “SAMSUNG” și nu scrie “Sunteți proști. La ce vă mai trebuie bibliotecă?”…

  5. dragos 01/04/2012 at 14:22 #

    dollo.ro in magazinele orange http://img685.imageshack.us/img685/6544/imag0174x.jpg

    • Dollo 01/04/2012 at 14:51 #

      :)) tare! ar trebui alternată postarea asta, în magazinele Orange, cu postările despre lupta mea cu Orange :)) mulțumesc, oricum!

    • Dragos B 01/04/2012 at 17:56 #

      pai da, ca-n poza e cam portocalie biblioteca nationala… :

  6. Dragos B 01/04/2012 at 17:55 #

    Ceauşescu and Kim Il-Sung waltzed for Abel’s lens

    http://iconicphotos.wordpress.com/2012/03/31/abel-st-clair-st-clair-1940-2012/

  7. Vali Constantinescu 02/04/2012 at 12:40 #

    1. Este inexplicabil ca la inaugurarea
    sediului Bibliotecii Nationale a Romaniei,
    sediu asteptat de peste o suta de ani,
    sa-ti chemi “musafirii” intr-o cladire care nu are firma, iar intrarea sa fie pe usa din dos.

    Evenimentul anului “Deschiderea Bibliotecii Nationale a Romaniei”,pe usa din dos,
    iar firma institutiei nu exista, sau numele Bibliotecii Nationale va fi trecut intocmai ca pe o placa comemorativa …
    O inmormantam de la deschidere.

    Am inlaturat sintagma nefericită de Mall Cultural, care era pe buzele tuturor, negandindu-se nimeni ce repercusiuni ar fi putut fi pentru Prima Biblioteca a Romaniei aceasta denumire.

    Numai eu am scris de cateva ori despre aceasta sintagma -Mall Cultural – si doar cateva persoane din afara Bibliotecilor.
    Nici un Bibliotecar din BNaR !
    Iar sefii acceptau denumirea de Mall Cultural.

    Dar, de fapt tot un Mall vrea sa fie, acoperitoriu acum, din moment ce nici nu s-a deschis bine Biblioteca si au aparut firme luminoase de/pentru diverse vanzari, fie chiar si Samsung, iar firma institutie nu exista.

    Am observant ca tot se fuge de
    Biblioteca Nationala a Romaniei,
    sintagma de drept care ar trebui sa existe deja pe frontispiciul cladirii din Bdul. Unirii 22 – Bucuresti .

    Ne este rusine sa stea scris pe frontispiciul sediului din Bdul Unirii 22 – Bucuresti
    BIBLIOTECA NATIONALA A ROMANIEI,
    ceea ce este de fapt, aceasta constructie ?

    Prin Bdul Unirii nr. 22 trebuie sa intram in Biblioteca Nationala a Romaniei, nu prin lateral.

    Este vorba de o firma necesara, fireasca, normala a Bibliotecii noastre Nationale. Nimic altceva.
    Nu, mare, Nu, mica ?!
    Firma necesara, fireasca, normala pentru Biblioteca Nationala a Romaniei.

    Cui ii este frica sau rusine de cuvantul national ?
    Asta doare ?
    Acesta sa fie motivul ?

    Vin cu doua exemple clare intalnite si la altii, cu cativa ani in urma …
    La “Zilele BNaR” din decembrie 2005 din alocutiunile greilor din Biblioteconomia Romaneasca a secoului al XXI-lea din Romania, Ioan Stoica si Mircea Regneala,
    am retinut :
    “noua Romanilor ne cam este rusine de cuvantul National, il evitam, nu ar trebui sa fie asa …” (citat din memorie) (Ioan Stoica)
    si
    “Biblioteca Nationala a Romaniei trebuie sa fie pentru toate Bibliotecile Romaniei, asa cum este Banca Nationala a Romaniei pentru toate Bancile Romaniei” (citat din memorie)(Mircea Rgeneala).

    Sigur exista imprimarile discursurilor de atunci, iar eu, la momentul acela, descriind evenimentul ii citam cu exactitate pe cei doi.

    De aceea nu pot sa nu ma mir de

    Tacerea conducerii BNaR fata de lipsa firmei institutiei.
    Oamenii Bibliotecii Nationale ne prezinta un program deosebit pentru evenimentul anului 2012,
    inaugurarea pentru publicul larg a noului sediu al Bibliotecii Nationale a Romaniei, intr-o cladire fara nume.

    Nu pot sa nu ma mir cum de Bibliotecarii din BNaR tac fata de lipsa firmei institutiei lor.

    Nu pot sa nu ma mir de Conducatorii Asociatiilor profesionale ale Bibliotecarilor din Romania care tac fata de lipsa firmei institutiei Bibliotecii Nationale a Romaniei.

    Nu pot sa nu ma mir de Bibliotecarii din Romania care tac fata de lipsa firmei institutiei Primei Biblioteci a tarii lor.

    Pentru ca acest lucru trebuie sa ne deranjeze pe toti.

    Chiar, Romanii de dincolo de granite cum vad chestiunile astea ?
    Cladirea Bibliotecii Nationale a Romaniei fara firma,
    Minstere si altele bagate pe spatiul Bibliotecii si asa insuficient …

    Se spunea ca inainte de 1989 Romanii erau terorizati de Frica si nu vorbeau nimic de Relele care erau …,
    ca mamaliga nu crapa, ca tinerii nu fac si nu dreg, oare este asa ?

    Unde-s tinerii ?
    Oare tinerii bibliotecari din Biblioteca Nationala a Romaniei nu sunt preocupati de firma Bibliotecii lor Nationale ?

    Oare tinerilor bibliotecari din Biblioteca Nationala a Romaniei, mai toti absolventi ai Facultatii de Biblioteconomie nu li se spune pe timpul celor 3 ani de studiu, dspre toate aspectele legate de institutia lor ?
    Ca este vorba de Biblioteca Nationala a tarii lor.

    Inca de la inaugurarea BNaR, din toamna lui 2011 de catre Primul Ministru Boc si alti conducatori ai acestei tari, m-am mirat de lipsa firmei Bibliotecii …

    De fapt, ce s-a inaugurat ?

    Si daca tot s-a inaugurat Biblioteca Nationala a Romaniei, de ce ar mai deranja firma ?
    Bine ca au reusit altii sa puna firme luminoase http://www.dollo.ro, asa cum n-a semnalat Claudia Serbanuta pe ProLibro.

    2. Cat priveste stabilirea altor institutii in spatiul si asa restrains dedicat Bibliotecii Nationale a Romaniei, pot spune ca stiu cu precizie cum lupta Angela Popescu Bradiceni (director BNaR pana in anul 1990),

    cu politrucii din Comitetul Central care tot taiau din metri patrati ai viitoarei cladiri a BNaR din Bdul Unirii nr. 22

    Tin minte clar cum ne povestea ca dupa ore intregi de convingere a unor politruci de cat spatiu trebuia pentru viitoarea constructie, la reluarea discutiilor, a doua zi, sau peste catvea zile, constata cu stupefactie ca fusesera iar “ciupiti’ cativa metri patrati …
    Iar asta s-a intamplat de zeci de ori.

    Pana la urma, la definitivarea proiectului pentru noul sediu al cladirii BNaR,
    cu durere ne spunea fostul Director ca nu a reusit sa se faca inteleasa la CC al PCR in totalitate, ca au taiat mult, mult din planurile date de ea pentru Biblioteca Nationala,
    dar … gata, asta este, constructia incepea, cu mult spatiu in minus … pentru Prima Biblioteca a Romaniei.

    Acum, dupa 20 de ani
    (dar mai ceva ca-n Continuarea lui Dumas),
    ne permitem ca in spatiul asta si asa diminuat de politrucii aia, sa mai asezam cateva ministere, magazine, etc.

    De altfel, in timpul constructiei sediului Bibliotecii Nationale a Romaniei, se putea citi clar ca santierul in lucru era destinat numai constructiei cladirii Bibliotecii Nationale a Romaniei
    (vezi imaginea din attach cu denumirea obiectivului santierului).

    De altfel, cred ca si banii au fost luati numai pentru constructia Bibliotecii Nationale a Romaniei.

    Ministerului Culturii si-a construit sediul din Sos. Kiseleff doar de cativa ani, nu-i mai ajunge spatial acela ?

    Va dati seama cat va lua din spatiul destinat BNaR, acest Minister si altele ?

    Aud de o Agora ?!
    Chiar si in frumosul program prezentat in zilele deschiderii nu se vorbeste nimic de publicatii, de cataloage, de …
    Mai exista, dar starea lor ?
    Sau vorbim numai de publicatiile care arata bine, cartonate, viu colorate care dau bine la o vizionare ?
    Apropo Catalogul topografic este si el la locul lui ?
    Mai exista ?

    Lasati Agora, mai intai sa avem o Biblioteca Nationala functionala, cu toate publicatiile pentru utilizatori, nu mereu solicitarile sa aiba mentionate : “blocat”, “deteriorat”, “pierdut”, “lipsa”, etc., etc.

    Citeste si comentariile Gabierului :

    http://www.ziare.com/cultura/carte/biblioteca-nationala-se-va-deschide-oficial-pe-23-aprilie-1158223#comm_189568

    http://www.ziare.com/ion-iliescu/psd/iliescu-despre-degringolada-din-pdl-capabilul-ungureanu-si-previziuni-pentru-alegeri-1158946#comm_1898920

    Vali Constantinescu
    Bibliotecar(a) timp de 42 de ani in Biblioteca Nationala, pensionata abuziv la 01.03.2010

  8. biggred 24/05/2013 at 14:53 #

    Nu comentez reclama Samsung, ai dreptate la unele chestii, dar sa stii ca am vazut “carciumi” in multe locatii publice din Europa, asa ca nu suntem noi mai cu mot. Poate va fi vorba de cateva cafenele cochete. Cine stie?

Trackbacks/Pingbacks

  1. cristianbandea.ro - Biblioteca Națională, între consumerism și religie - 24/04/2012

    [...] în total 125 de milioane de euro, chiar era nevoie ca pentru alți 300.000 de amărâți de euro (plătiți în tablete și plasme) să fie cocoțată o ditamai reclamă hidoasă cu Samsung pe [...]

  2. Biblioteca Națională, între consumerism și religie « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET - 24/04/2012

    [...] în total 125 de milioane de euro, chiar era nevoie ca pentru alți 300.000 de amărâți de euro (plătiți în tablete și plasme) să fie cocoțată o ditamai reclamă hidoasă cu Samsung pe clădire?Păi nu trebuie să arate [...]

Lasă un comentariu

Anunta-ma prin email cand apar comentarii noi.  Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Strâns uniți în jurul SRI, întru salvarea planetară a Internetului

Cum se derulează o ședință în Parlamentul României, în care SRI încearcă și reușește să impună o lege abuzivă, iar deputații se fac că se opun.

Pe barba mea, poliția face ce vrea

În era datelor biometrice, în care computerul face recunoașteri faciale chiar și sub burka, poliția română îi refuză unui bucureștean înnoirea permisului de conducere pentru că nu vrea să-și radă barba

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Dubița albă din Vitan, monumentul neputinței poliției și Primăriei sectorului 3

O dubiță zace de câteva luni încurcând traficul din Vitan. Poliția locală știe, dar nu are platformă de ridicat, Poliția rutieră o filmează și-l amendează pe proprietar, Primăria Capitalei zice să apelăm la țiganii care fură fier vechi, să fure și mașina abandonată.

Sărăcia se învață în familie și e ocrotită de stat

În Deltă oamenii se zbat ca peștii pe uscat: nu au de lucru, dar fac copii ca să trăiască din alocații. Copiii lor le vor călca pe urme. Needucați, necalificați, vor fi următoarele generații de votanți cu sacoșa.

Îmi pasă de turci, dar de noi mi se rupe

Mai știe cineva azi de ce au ieșit revoltații noștri la Universitate în iarna lui 2012? Merge sănătatea mai bine? Țara e mai bine guvernată? Au ieșit din foame cetățenii ăia însetați de demnitate?