Cum a distrus Oprescu o investiție de 14 milioane de euro, deturnând 5 milioane

Pentru o datorie de 5 milioane de euro a RATB către Metrorex, Primăria Capitalei preferă să arunce la coș o investiție de 14 milioane de euro, parte a unui proiect mai amplu, de 35 de milioane de euro, făcut din credite externe.

D e mai bine de o lună de zile s-a dus pe apa Dâmboviței o investiție de 14 milioane de euro plătită din banii bucureștenilor, fără ca primarul Sorin Oprescu sau vreun alt politician local sau central să dea o explicație pentru asta. Curios sau nu, nici măcar bucureștenii nu s-au revoltat. Pare că nu e un capăt de țară pentru nimeni că nu se mai poate circula cu aceeași cartelă și cu metroul, și cu RATB. Că nu se mai poate face asta deoarece RATB a încasat banii de la noi, plătitorii de bilete, dar de un an de zile a uitat să-i mai vireze și metroului partea lui, nici asta nu interesează pe nimeni. Așa că Metrorex a refuzat să mai plimbe călătorii RATB, sătul să aștepte achitarea unei datorii ce ajunsese la 20 de milioane de lei. Nu se revoltă, deci, nimeni, că la nivelul Primăriei Capitalei, timp de un an de zile s-a făcut o deturnare de fonduri în valoare de aproape 5 milioane de euro, și care odată scoasă la iveală pune pe butuci de fapt un proiect întreg, care ne-a costat 14 milioane de euro.

Este o rețetă model după care funcționează administrația publică românească: îți ia banii, te mai și îndatorează la bănci străine, apoi face ce vrea cu banii. Iar noi nu zicem nimic.

Pentru memoriile amnezice ale bucureștenilor, câteva date cronologice:

– În anul 2000 primarul de atunci al Capitalei, Traian Băsescu, a obținut un credit de la Banca Europeană de Investiții (BEI) de 7 milioane de euro, la care s-a adăugat încă pe atâta de la bugetul orașului, pentru implementarea unui sistem unic de taxare RATB-Metrorex.

– Investiția totală de 14 milioane de euro era o completare a alteia mai mari, de 20,5 de milioane de euro (17 milioane credit BERD + restul de la bugetul local) contractați pentru managementul traficului, adică dotarea cu semafoare inteligente și camere de luat vederi a intersecțiilor din inelul median al orașului.

– Cele două mari investiții aveau menirea de a eficientiza traficul din București, prin cunoașterea fluxurilor de călători de pe ambele sisteme de transport în comun, dimensionarea traficului în concordanță cu nevoile călătorilor, cu orele de vârf și deci, în final, economisirea unor resurse altfel risipite haotic. Ca acum.

– Ambele proiecte au fost implementate abia în 2006 (în mandatul lui Adriean Videanu), din cauza interminabilelor contre dintre Băsescu și consilierii PSD, la care s-au mai adăugat și diverse animozități cu guvernul condus de Adrian Năstase, și care trebuia să garanteze împrumuturile. Totuși, chiar și puse în aplicare, niciunul dintre proiecte nu a fost dus până la capăt, nici până în ziua de azi: sistemul comun de taxare ar fi trebuit să aibă încasatori și la metrou, nu numai în cele 65 de cabine ale RATB – poate așa s-ar fi evitat situația de azi, în care RATB a luat banii și a uitat să-i mai împartă – iar sistemul de management al traficului a rămas încă la faza inițială, fără ca semaforizarea inteligentă să se extindă și la restul intersecțiilor orașului, ceea ce face ca etapa existentă să nu-și atingă scopul, iar traficul să rămână adesea la mila fluierului agenților de la rutieră.

– În concluzie, de fapt ambele investiții, totalizând aproape 35 de milioane de euro inițial (cine știe la cât or fi ajuns până azi), au fost implementate pe jumătate și așteptau definitivarea ca să-și atingă scopul.

În loc să fie continuate, asistăm acum la anularea uneia dintre ele.

Ce zice Metrorex:

Avem probleme cu RATB-ul pentru că au să ne dea nişte bani. Este vorba de o datorie de aproximativ 20 milioane lei. Aceştia sunt banii încasaţi de ei, pe titlurile noastre de călătorie. Cert e că dânşii ne-au deturnat banii. Pe româneşte ne-au furat banii şi i-au folosit în scopurile lor, deşi nu aveau acest drept. Am mers în instanţă, acum am înţeles că au şi probleme. Am fost la negocieri cu dânşii, am avut câteva întâlniri, se pare că şi rupem acest protocol cât de curând pentru că s-a luat decizia în consiliul administrativ”, a declarat în luna martie, pentru B365.ro, Aurel Radu, directorul general al Metrorex.

Aparenta cauză invocată de RATB, pentru care de un an de zile nu și-a plătit datoria către metrou, ar fi că nici până la această dată – mai 2014 – nu are un buget votat de Consiliul General al Municipiului București pentru anul în curs. De ce nu și-au făcut datoria consilierii ca să voteze bugetul regiei? Pentru că … prea multe interese. Interese care împiedică de 24 de ani funcționarea sub aceeași administrație a metroului și a RATB, interese care au schimbat cel puțin patru conduceri și consilii de administrație la RATB numai în ultimul cincinal, interese care zădărnicesc, de fapt, restructurarea celor două, astfel încât să devină eficiente și să nu necesite atâta subvenție de la buget.

Umblă vorba că Oprescu vrea să privatizeze RATB. Așa cum o fi privatizat și RADET, cum a făcut autostrada suspendată și cum a populat cu căprioare Esplanada.

Desigur că nicăieri în lume regia publică de transport nu se susține doar din prețul biletelor, dar o simplă privire peste cifrele de trafic și încasări lunare ale RATB ne arată că datoria către metrou ar fi fost ușor de plătit, acumularea ei nefiind altceva decât un pretext pentru blocarea colaborării:

– aproximativ 25.000 de călători utilizează în fiecare lună cardurile ACTIV comune RATB- metrou;

– media lunară a abonamentelor RATB (din anul 2013) a fost de 215.573 abonamente/lună;

– media lunară a contravalorii portofelelor electronice şi a călătoriilor încărcate pe cardurile contactless (din anul 2013) a fost de 5.772.886,07 lei/lună.

– datoria de 20 de milioane de lei acumulată în 12 luni arată că RATB ar fi trebuit să-i vireze Metrorex cam 1,6 milioane de lei lunar din banii clienților, adică cotă parte din abonamentele vândute și cardurile electronice pe care oamenii le folosesc ca să intre și la metrou. Nu vorbim deci despre călătorii făcute de blatiști sau de pensionari, ci de plătitori de bilete.

Surse din regie susțin că mai mult de jumătate dintre cei 700.000 de clienți zilnici ai RATB sunt pensionari (deci beneficiază de gratuitate), iar în jur de 15-20% dintre călătorii care ar trebui să fie plătitori fac blatul. Asta spune multe despre ineficiența regiei de transport, pe care o căpușează deopotrivă blatiștii și politicienii care au acordat populist gratuitate unei categorii de populație numeroasă, ca să nu se mai plângă nimeni că transportul în comun merge ca ochii mortului.

Ce zice RATB:

De la începutul anului curent, RATB a achitat către Metrorex suma de 2.123.193 lei, iar în cursul zilei de astăzi, 18.03.2014, vom mai achita încă 1.993.523 lei. Precizăm că la 31.12.2013, debitul către Metrorex era în valoare de 17,3 milioane lei. Dorim să-i asigurăm atât pe partenerii noștri cât și pe călători, care sunt primii afectați de această situație, că RATB va depune toate eforturile de a-și onora obligațiile de plată. Aceste obligații au rămas neachitate nu din rea-voință, ci într-un context economic dificil pe care l-am traversat în ultimul an”, zice comunicatul oficial al RATB din ziua anunțului făcut de Metrorex.

Peste angajamentul făcut atunci, de ochii lumii, s-a așternut uitarea și tăcerea. Viața merge mai departe, noi uităm și suntem taxați. Capitala este orașul cu cel mai mare buget din țara asta. Nu m-aș mira ca în condițiile actuale, peste un timp Oprescu să descopere din nou apa caldă și să ne anunțe că va contracta un credit ca să facă un sistem comun de taxare pe metrou și RATB, că a văzut el că în alte țări așa e, și e bine. Și spun asta deoarece deja s-a apucat să cheltuiască 400.000 de euro pe studii de fezabilitate, ca să afle dacă avem nevoie de semafoare și un nou management al traficului. Că pe ăla de 20 de milioane de euro l-am făcut praf.

Ce vă propun eu:

Pentru că pe mine una mă enervează că țin minte toate lucrurile astea, despre care am scris până la sictir în perioada 2000-2010, și pentru că nu pot să le ignor, vă propun să facem ceva. Măcar să știe că știm. Mă gândeam inițial la un protest, cu depuneri de carduri inutile în fața clădirii primăriei, dar asta ar însemna că tot noi pierdem bani, ca să ne facem apoi alte carduri.

Așa că vă propun să le scriem și să le telefonăm, într-o primă fază, consilierilor municipali în votul cărora stă, chipurile acum, aprobarea bugetului RATB. Să vedem ce iese din asta. Găsiți aici o listă cu adresele de email și telefoanele consilierilor. Eu am încercat, înainte de publicarea acestui text, să discut și cu consilierul adoptat de mine – care culmea, răspunde și de transporturi – dar de câte ori mă aude la telefon susține că se află în spital și nu poate să vorbească.

Vă propun, deci, ori să-i facem să ne asculte, ori să-i băgăm pe toți în spital. Și după asta organizăm și un protest. Vedem noi cum și unde.

Asta, desigur, dacă vă pasă de ce v-am spus eu mai sus, dacă vă enervează și dacă vedeți în această rețetă de fraudare a fondurilor publice un model urmat la scară națională și de alții.

sursa foto

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,

19 Responses to “Cum a distrus Oprescu o investiție de 14 milioane de euro, deturnând 5 milioane” Subscribe

  1. Fluieratorul 21/05/2014 at 20:41 #

    Succes! Nu’s bucurestean, dar de cind sint neamtz vad ca exista un sistem, si functioneaza. Si pe-aici lumea chiar circula cu scopuri, nu umbla lela’n tramvai ca sa aiba de unde sa se intoarca… Eu fac naveta cu metroul si autobuzul 30 km pe sens. Civilizat, curat, corect, niciodata excesiv de aglomerat, in rare ocazii se aduna niste minute de intirziere.

    Sint intrebat personal o data pe luna unde circul, care mi-e scopul, care-mi sint orele preferate, ce fel de conditii vreau, ce fel de abonamente si bilete folosesc. Toti calatorii sint intrebati. Orarul si rutele se ajusteaza in fiecare trimestru acolo unde realitatea o cere.

    Autoritatile de land si cele locale nu vorbesc despre sistemul de transport. Si in general, cind vorbesc n-o fac ca sa justifice „de ce nu”-ul. Sper sa le tina Al de Sus mintea si bunele obiceiuri, he, he.

  2. bogdan 21/05/2014 at 21:39 #

    Banda Unica Ratb pe prima Circulabila. 1 luna politie in intersectii. 2 sapt avertisment, apoi amenda. E bine pt cel putin 2 Milioane de oameni.

  3. mihai 22/05/2014 at 00:08 #

    Interesant ce spui legat de sistemul de monitorizare a traficului, cum ca ar fi implementat doar pe inelul central. Eu am constatat ca la majoritatea semafoarelor din Bucuresti, pe segmentele de iesire din intersectie sunt ingropate bucle inductive pentru numararea vehiculelor! Serios, sunt peste tot!

    https://sites.google.com/site/pdiromania/Bucle_Ionescu.jpg

    Imaginea e de aici:
    http://www.pdiromania.ro/forum/proiecte-monitorizare-trafic/semafoare-inteligente-bucuresti/

    • Dollo 22/05/2014 at 09:25 #

      Am zis inelul median. E un pic mai mare 🙂 Adică zona cuprinsă între Piaţa Presei Libere la nord, Parcul Tineretului la sud, Răzoare în vest şi Moşilor-Ştefan cel Mare în est. Am scris prin 2009 despre asta, aici.

      • owlman 22/05/2014 at 11:06 #

        In articolul asta ai zis „inel median”. In cel din 2009 ai zis „inel central”. Reperele din comentariul tau de azi dimineata sunt cele din articolul din 2009, unde descriau inelul central.

        Sunt de acord ca intersectia Lujerului ar trebui sa intre in definitia inelului median.

        • Dollo 22/05/2014 at 11:42 #

          Admit că de când n-am mai scris despre proiect s-o fi mai lărgit inelul și au mai inclus în el și alte intersecții. Cum derularea proiectului nu e transparentă, nu avem de unde ști cât s-a mai făcut din el. Doar aflăm de prin presă că se mai cheltuiesc bani ca să aflăm dacă avem nevoie de managementul traficului…

      • Liviu Vulpe 29/12/2015 at 07:53 #

        Ala de care zici e inelul central. „Median” era actuala centura, iar inelul extern ala de la autostrazi, care urma sa se faca, iar acum e facut partial… Mai invata…. 😉

      • Liviu Vulpe 29/12/2015 at 07:58 #

        Asa… deci: 35 miloane euro, cu 10%, cat zicea doamna Udrea ca se practica… ar veni vreo 3,5 milioane euro spaga… Sa continuam? POate ca integrarea celor doua mijloace de transport nu ar trebui sa inceapa de la bilete. ci de la statii – comune sau nu – trasee – comune sau nu – vehicule si, nu in ultimul rand, integrarea sistemului de transport de suprafata si subteran cu cel aerian si feroviar. E ceva mai complex decat un proiect de cacao din care sa scoti spagi.
        Poate vorbiti cu specialisti, doamana… Ca tot aveti capul plin de informatii. Macar puneti-le cap la… CAP!
        Bafta basista!

    • owlman 22/05/2014 at 10:46 #

      Google zice ca in septembrie 2012, cand a facut el poza de mai jos, erau deja montate bucle inductive la Lujerului, mult mai la vest decat Razoare.

      https://www.google.ro/maps/@44.434086,26.035169,3a,75y,339.3h,63.87t/data=!3m4!1e1!3m2!1saj3E6Rc3Vqr22MBJhrSCyA!2e0

      Insa in iulie 2011 buclele de la inceputul soselei Virtutii inca nu erau instalate (acum sunt):
      https://www.google.ro/maps/@44.436457,26.035257,3a,75y,340.55h,59.84t/data=!3m4!1e1!3m2!1sqcwYoE5SxXepBPMJjxiKFA!2e0

  4. Maria Niculescu 23/05/2014 at 10:46 #

    De ce nu sunt mai vizibile aceste constatari de fraude in media? Eu aflu pentru prima data de acest contract. Si ce lege ar trebui sa existe ca cetatenii sa poata interveni in controlul si derularea unui contract, si mai ales sa poata interveni in amendarea financiara a celor ce folosesc gresit bugetul? Si eu am aflat ca se transmit sume enorme catre RATB pentru pensionari, dar primarul si RATB-ul nu au facut nimic sa afle care este totusi nr. pensionarilor care circula cu mijloacele de transport. Foarte multi pensionari sunt bolnavi si nu se pot deplasa. In plus RATB-ul nu stie ce inseamna curatenie in aceste mijloace de transport pentru care se plateste atat de mult, nu mai vorbesc de o diagrama corecta a mersului acestor mijloace:in unele zone sunt permanent autobuze , in altele intepenesti in statie pana vine un autobuz. Degeaba am facut sesizare la RATB;sustin ca fac curatenie , daca asa arata curatenia ce poti sa mai comentezi?

  5. Tea Slabeste 28/05/2014 at 10:14 #

    Eu am auzit de contractul asta de la un prieten care lucra la Metrorex si.. m-a durut mintea. Cum il cheama pe consilierul pe transporturi, sa ii dau si eu un telefon :))

    • Tea Slabeste 28/05/2014 at 10:32 #

      Acum am citit si despre el 🙂 Cum ‘adopti’ un consilier?

      • Dollo 28/05/2014 at 12:31 #

        Alegi unul de pe listă și-l anunți că-l vrei 🙂

  6. marin 01/06/2014 at 08:44 #

    Unde imi duc io veacu circul pe toate: metrou, tramvai, troleibuz,tren si vapor, cu acelasi plastic. Deci, unii stiu cum sa le puna in caciula !

  7. mihai 07/10/2015 at 09:46 #

    Azi am aflat doua informatii noi.
    1) Costul pana acum e de 21 de milioane, nu 14;
    2) De juma de an sistemul e total paralizat fiindca un Dorel a taiat niste cabluri.

    http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/haos-pe-strazile-din-capitala-sistemul-de-21-de-milioane-de-euro-care-fluidizeaza-traficul-lasat-de-izbeliste-de-autoritati.html

    • Dollo 08/10/2015 at 12:27 #

      Nu cred că sunt străini de rezultat nici doreii care au făcut sistemul inițial

  8. mihai 07/09/2017 at 11:42 #

    Actualizare:

    Primarele nostru, fie-i numele lăudat, a reparat sistemul în 18 iulie 2017 și continuă să-l extindă: „Pana la sfarsitul anului vor mai fi racordate la acest sistem de management al traficului alte 60 de intersectii semaforizate, iar pana la mijlocul anului viitor ne dorim ca toate cele 450 de intersectii semaforizate sa fie integrate in acest sistem. ”

    http://www.pmb.ro/pmb/comunicate/presa_com.php?msj=6689

    Mi se părea mie că în mod suspect Waze mă tot trimite pe ruta cea mai scurtă în ultima vreme… Să vedem cum o fi săptămâna viitoare, când începe școala!

Trackbacks/Pingbacks

  1. Între timp în București | Idaho scris de Corina Georgescu - 18/07/2014

    […] Să nu uităm de scandalul RATB – Metrorex Domnule Oprescu, să nu […]

  2. Cât le pasă instituțiilor de cetățeni? - Andrei Cismaru - 21/07/2014

    […] UPDATE: se pare că ilustrului primar nu-i prea pasă. Detalii aici […]

Leave a Reply

Oldies but goldies

Cum a salvat Vodafone caii din Deltă

Cai din Letea

Ca un violator care promite să ia fata de nevastă, ca să nu facă pușcărie, Vodafone promite să hrănească cu 20.000 de euro caii salvați de alții anul trecut. După ce le-a folosit imaginea fără să-i întrebe, ca să-și facă publicitate.

Ziua 4: Și chinez, și ateu, și friguros

Cica daca Adam si Eva ar fi fost chinezi

Azi am explicat unui conclocuitor chinez cum funcționează termoficarea românească; i-am băgat mințile în cap recenzoarei care voia să mă înregistreze doar pentru că trecusem pe la mama, și apoi am bârfit copios cu niște recenzoare bătrâne și puțin ciupite de molii, ca mine 😛

Dacă-ți iubești copilul

adam si eva

Dacă s-ar face un referendum pentru introducerea în Constituție a dreptului de a fi tras de curent, probabil mi-ar fi greu s-o conving pe mama să nu meargă să voteze. Dar pentru ăsta din 6-7 octombrie nu a trebuit să-i explic că dragostea are forme atât de diverse, încât nu e treaba omului s-o înghesuie într-un tipar alb-negru

Dubița albă din Vitan, monumentul neputinței poliției și Primăriei sectorului 3

Celebra dubiță abandonată în fața Poștei Vitan

O dubiță zace de câteva luni încurcând traficul din Vitan. Poliția locală știe, dar nu are platformă de ridicat, Poliția rutieră o filmează și-l amendează pe proprietar, Primăria Capitalei zice să apelăm la țiganii care fură fier vechi, să fure și mașina abandonată.

De ce țin oamenii cu PSD

flyere

Deoarece în multe județe e cel mai mare angajator. Pe banii noștri, baronii PSD patronează instituții de stat supradimensionate cu angajați fictivi care muncesc în realitate pentru partid. Înțelegeți de ce se oftică Dragnea că el e singurul fraier judecat pentru o astfel de faptă pe care o practică cu succes toți colegii lui în continuare?

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.