Puterea informației și informația puterii

Dezvăluirile lui Vanghelie: după ce te face ani de zile la buzunare, acum își desface parpalacul și-ți arată intrumentul cu care te-a fraierit.

S uedia este primul stat european care a implementat o lege a informațiilor publice. În 1766 a prevăzut în Constituție dreptul cetățenilor de a afla ce face guvernul. Restul Europei a urmat-o abia două secole mai târziu. Finlanda și Franța prin anii 50-70, apoi după 80-90 și chiar 2000 restul. Am aflat asta abia azi, dintr-o prezentare făcută de o ziaristă din Germania, în fața mai multor ziariști strânși la Belgrad. Brigite m-a mai uimit o dată când ne-a spus că Germania, la care mă uitam ca la Dumnezeu, a implementat o astfel de lege abia în 2005, patru ani după ce noi, Românica, o aveam deja pe a noastră.

Până atunci funcționarii nemți țineau de informații ca de argintăria bunicii, după cum s-a exprimat ziarista cu pricina. Ba chiar și politicienii de la Bruxelles aveau în urmă cu câțiva ani atitudini similare. Îi sunai și se rățoiau la tine că nu ai dreptul să afli o astfel de informație, așa că trebuia să le ții o lecție juridică, cu toată deferența necesară, ca să-i faci să-și întrebe consilierii și abia apoi să accepte că trebuie să-ți dea informațiile respective, ne-a povestit Brigite.

Vă spun asta pentru că primul meu gând, după ce am văzut prezentarea nemțoaicei, a zburat în țară, unde, aflasem de pe Facebook, lumea era extaziată de celebrul primar Vanghelie, care odată dat afară din PSD a început să verse la TV o mulțime de secrete care aparent musteau necunoscute în ghena partidului.

Mărturisesc că aveam ceva mai multe pretenții de la niște oameni pe care-i urmăresc pe FB, și poate de aia sunt așa dezamăgită când îi văd extaziați de bârfele împroșcate de Vanghelie pe ecrane. OK, admit că omulețul este amuzant, colorat, picaresc, dar mi se pare trist că o țară întreagă de „analiști” a ajuns să se uite în gura lui și să-l trateze ca pe un erou – înțeleg că omul „demască mafia din PSD” – uitând că el însuși a fost ani de zile o rotiță importantă din mafia asta (cel puțin de la Năstase încoace), ba aș putea să jur că va continua să fie și de acum încolo. Pentru că bunele obiceiuri nu dispar cu pierderea carnetului de partid și pentru că odată ce ai reușit să scapi nepedepsit, neanchetat, neîntrebat măcar de sănătate timp de 12 ani, de când răspunzi de unul dintre cele mai prost administrate sectoare ale Capitalei, înseamnă că ești un om suficient de puternic ca să reziști în continuare.

Mi se pare nu numai păgubos, dar chiar prostesc să ne extaziem în fața „dezvăluirilor” lui Vanghelie. Sunt niște chestii oricum intuite de mulți, spuse la supărare, de unul care a fost dat afară dintr-un club, în care acum scuipă, și despre a cărui probitate morală ar trebui să fim deja edificați. De ce nu a fost viteaz în timp ce era în partid? De ce nu e la fel de transparent și cu biznisurile proprii?

Vanghelie este unul dintre cei mai opaci primari din câți am cunoscut eu în anii de presă în care am scris despre primării. Conduce de ani de zile poate singura primărie din țara asta de la care niciodată nu am primit vreun răspuns datorat conform legii informațiilor publice. Pur și simplu sectorul și primăria lui Vanghelie sunt precum Coreea de Nord pe mapamond: niște pete negre din punctul de vedere al informațiilor publice.

Nu știe nimeni ce buget au, pe ce-l cheltuiesc, ce probleme au oamenii din sectorul ăla și cum pot să și le rezolve. Tot ce se întâmplă acolo se învârte în jurul persoanei fizice Marian Vanghelie, care dispune întotdeauna  cum dorește de sectorul ăla: de la pomenile electorale la vanghelioane.

Faptul că vine acum și „dezvăluie” ca o țață pizmașă, despre fostele ei surate, în timp ce informațiile legate de activitatea lui în fruntea unei instituții de stat rămân învăluite în mister, și că nimeni nu-l întreabă asta, ne demonstrează că încă mai avem de parcurs 200 de ani de democrație până când vom înțelege să facem diferența între puterea informației și informațiile pe care alege puterea să ni le dea, atunci când îi pică ei bine.

Altfel, situația cu dezvăluirile lui Vanghelie acum e ca și când după ce te face ani de zile la buzunare, acum își desface parpalacul și-ți arată intrumentul cu care te-a fraierit. Singura reacție normală ar fi să nu-i dai satisfacția să te uiți la el, dar încă nu suntem România aia normală….

Etichete: , , , , , , ,

8 comentarii la “Puterea informației și informația puterii” Subscribe

  1. VASILIU MIRCEA PAUL 29/11/2014 at 06:43 #

    Se spune că bărbații nu văd copacii din cauza pădurii, iar femeile nu văd pădurea de copaci. Cum majoritatea analiștilor sînt bărbați, iată că Dollo spulberă zicerea în cauză.

    • VASILIU MIRCEA PAUL 29/11/2014 at 06:56 #

      Avînd oroare de subînțelesuri cu tentă laudativă (românii sînt atît de suspicioși) voi mai menționa un nume: Ioana Ene Dogioiu. Practic numai pentru articolele ei accesez ziare.com, altfel poreclit (pe bună dreptate) ZOAIE.com.

    • VASILIU MIRCEA PAUL 29/11/2014 at 13:43 #

      Un mascul feroce, laș total, dă minusuri. Ce bun e anonimatu´ lu´ internetu´ !

  2. florina 29/11/2014 at 11:31 #

    Cand iti citesc articolele ma simt inteligenta 🙂
    Ma regasesc in majoritatea opiniilor tale exprimate

  3. o femeie 01/12/2014 at 19:01 #

    Cand am citit dezvaluirile lui Vanghelie m-am simtit ca la gradinita: „Tanti mama lui Nelutuuu, dar Nelutu uite ce mi-a facut….”. Zau asa. Ca era prostul partidului o stie toata tara, cand era bine l-au tinut, acum partidul a gasit sa dea vina fix pe prost. Ca parca prost e de acum, din ultimile saptamani, uita cate prostii a facut in ultimii 10 ani.
    O sa ramana in partid Ion Iliescu cu Ponta.

    Pentru mine cel mai prezentabil om al partidului aluia era Geoana. Acum Geoana si Vanghelie au plecat de manuta. Geoana a declarat ceva?

  4. Béranger 05/12/2014 at 12:02 #

    „Germania, la care mă uitam ca la Dumnezeu” — ca cucul în țeavă, vrei să zici.

    În fine, cum toți dumnezeii sunt la fel de iluzorii…

    Da’ cu Vanghelie ce avuși? Ți-a cășunat fix pe el, din toate jigodiile de partid? Ești nașpa.

    • Dollo 06/12/2014 at 00:24 #

      Am și eu simpatiile mele, ca tot omu

Trackbacks/Pingbacks

  1. Puterea informației și informația puterii | România curată - 02/12/2014

    […] sursa: dollo.ro […]

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Parcul meu IOR

Parcul IOR

Mi-a fost alături 40 de ani, m-a crescut și relaxat. Acum e rândul meu să-l apăr de șmecheri. Dacă sunteți din sectorul 3, veniți mâine la Titan ca să ne păstrăm parcul.

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia

Suni la 112 și te sună înapoi niște ciocli

morturary

O întrebare pentru domnul Raed Arafat: ce comision primesc operatoarele de la 112 ca să le furnizeze firmelor de pompe funebre numerele de telefon ale rudelor celor decedați?

Cu prejudecățile la Roma

Vaticanul după ploaie

Cum am cheltuit pensia pe o lună a mamei la o masă de fițe la Pierluigi în Roma

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

Dacă Traian ar fi vrut să cucerească Dacia în 2013…

turnulete

… l-ar fi oprit jandarmii să urce la cetatea Sarmizegetusa Regia, pe motiv că e închisă între decembrie și februarie, și astfel geneza poporului român ar fi așteptat primăvara