Două lumi

O plajă exclusivistă și niște mâini bătătorite dintr-un sat dunărean. Niște poze excepționale ;)

A m petrecut ziua de ieri la mare, unde am dat o fugă doar ca să mănânc niște midii natur pe plaja de la Popasul pescarilor. Am făcut și un pic de plajă apoi, pe drum spre casă, m-am abătut printr-un sat din Călărași la niște prieteni de-ai mamei. La finalul zilei am selectat câteva poze dintre cele făcute toată ziua. Mi-am dat seama că ele provin din două lumi diferite, pe care le despart numai o sută și ceva de km, și câțiva ani. Iar eu cred că nu fac parte din niciuna dintre ele.

plaja

platou

floare

gasca

pui

Etichete: , , , , ,

18 comentarii la “Două lumi” Subscribe

  1. VASILIU MIRCEA PAUL 05/07/2015 at 11:34 #

    …Noi, moldovenii, crescuţi mai mult sau mai puţin cu idei şi cu deprinderi aristocratice în ţara noastră, nu aveam o adevărată idee de naţiunea şi poporul român; afectam popularitatea ca o idee a secolului, ca o fantazie, ca o idee abstractă căpătată din cărţile străine. Cu toate că totdeauna (poate) am fost în relaţiuni cu poporul nostru, dar poporul a fost (pe atunci ca şi astăzi) departe de noi; abrutizat de împilare, într-o condiţiune pururea ticăloasă şi inferioară, necultivat, neînvăţat, fără cunoştinţa drepturilor şi demnităţei sale, poporul nostru (din Moldova) îl consideram compus cu totul din alte elemente; el în noi vedea totdeauna nişte fiinţe superioare, nişte oameni predestinaţi a fi stăpînii sau tiranii săi. Iar noi, oricât de umani, oricât de filosofi, oricât de patrioţi, oricât de naţionalişti sau liberali eram, nu puteam vedea în acel popor decât nişte fiinţe ce ne insufla mila şi de care nu ne puteam apropia, cu toată bună-voinţa ce am fi avut.

    G. Sion Suvenire contimporane Editura Polirom 2014 (prima ediție 1888)

    Nu îmi permit să umflu un simplu forum cu alte argumente (nenumărate), dar voi face o trimitere la ceva ultra-actua:l
    http://stirileprotv.ro/campanii/fara-carte-fara-viitor/au-ajuns-in-clasa-a-v-a-fara-sa-stie-sa-isi-scrie-propriul-nume-tatal-fratilor-din-vaslui-crede-ca-armata-le-va-fi-scoala.html

    Priviți figura acelui copil chinuit de analfabetism (și să nu-mi spuneți că-i imbecil).

    Priviți-o, și începeți a-i urî de moarte pe intelectualii de fotoliu, cu tot cu Heideggerii și Cioranii lor, mai mult decît pe politicienii-tractoriști.

    EI, EI, EI – ne aburesc de 25 de ani, infinit mai rău decît Iliescu și ”aparținătorii”.

    • Alexandru 05/07/2015 at 15:49 #

      Nu ca imi plac „intelectualii de fotoliu”, cum le ziceti, dar ce v-au facut? Vi se pare ca e in principal vina lor ca acel copil e analfabet? Nu e in primul rand vina politicienilor tractoristi sau chiar a unui popor needucat? Nici mie nu imi place intelectualitatea din Romania, mi se pare, ca sa folosesc un cuvant bland, provinciala, dar nu vad cum ar putea fi facuti responsabili pentru analfabetism sau saracie si asa mai departe. Ei nu au avut niciodata cu adevarat puterea in Romania si, cand au avut-o, nu au fost altceva decat niste prieteni saraci acceptati la masa bogatilor.

      • Stelian 05/07/2015 at 17:29 #

        Problema e ca N-AU FACUT!!!!

      • VASILIU MIRCEA PAUL 05/07/2015 at 20:04 #

        Acei nenorociți de intelectuali AU AVUT PUTEREA de a încerca o reeducare generală, în special prin exemplul personal. Să se coboare printre oameni învățîndu-i gîndirea ordonată și consecventă. Dar s-au tot învîrtit după cireș, mulțumindu-se cu articolașe ”nici așa, nici altminteri” și cu diverse cărțulii absconse (încercați să citiți „Minima moralia” – dacă treceți de pagina zece vă dau premiul Nobel).

        Însă cel mai grav lucru este că țin scena ocupată de dragul propriilor ifose, blocînd apariția unora mai viguroși și mai activi.

        • Alexandru 05/07/2015 at 22:23 #

          Simpatizez cu pozitia dumneavoastra si imi este dificil sa ii iau apararea domnului Plesu. Daca m-ar intreba cineva care este cel mai reprezentativ intelectual roman as raspunde, parafrazandu-l pe Malraux, Andrei Plesu, helas (la o intrebare similara despre autorii francezi, Andre Malraux a raspuns „Victor Hugo, helas”). Dar sa-i fac pe ei responsabili de tragedia societatii romanesti? Haideti sa privim lucrurile realist, avem intelectualitatea pe care o meritam, nu este deloc grozava, dar nici nu este onest sa ii facem un proces de intentie. Nu cred ca a lipsit „coborarea printre oameni”. Chiar si aceasta intelectualitate schioapa ar fi ajutat dar oamenii nu erau pregatiti pentru ea. Da, drama noastra ca popor este lipsa de educatie dar nu cei 7 intelectuali de elita ar fi putut sa schimbe asta ci, eventual, exact politicienii.
          In ceea ce priveste a doua parte a comentariului dumneavoastra suntem in dezacord complet. „Blocand aparitia”, spuneti? Cum adica? Pai daca e viguros si activ nu se lasa blocat. Adica domnul Plesu a blocat un intelectual tanar, valoros, viguros si activ? Un om cu ceva de spus nu cere voie, isi ia singur permisiunea de a vorbi ce doreste. A, ca societata romaneasca nu este pregatita sa sustina intelectuali moderni asta este altceva. Societatea romaneasca este pregatita fie pentru pseudo intelectuali pretiosi si dacomani sau altceva pe acest calapod, fie pentru intelectuali autentici (vezi domnul Plesu) dar ramasi vesnic intr-o eterna perioada interbelica. Spre lauda lui, sa stiti ca domnul Plesu face eforturi. Isi da seama singur, cred, cat este de inactual dar este greu sa iti negi esenta.

          • VASILIU MIRCEA PAUL 06/07/2015 at 10:35 #

            Vi le dau mură-n gură.

            Blocajul: nu e vorba doar de persoane în viață sau tinere. Înainte de 1989 au fost create cîteva opere capitale cum ar fi cele ale lui Anton Dumitriu, ”Istoria culturii și civilizației” (Ovidiu Drimba), ”Enciclopedia civilizației romane” (coordonator Prof. Dumitru Tudor). În fine Victor Kernbach cu ”Dicționar de mitologie generală” și ”Biserica în involuție” (ultima reprezentînd un exemplu tipic de ocolire a cenzurii prin dezordonare calculată a textului, ceea ce nu împietează deloc asupra inteligibilității – a se compara cu ”Minima moralia”). Anton Dumitriu, pe lîngă ”Istoria logicii” (mai pentru specialiști) a scos o serie de cărțulii de ”popularizare” a filosofiei de o claritate cristalină, care efectiv îți ordonează gîndirea. Și el vorbește despre Heidegger, dar înțelegi ce spune.

            Ei bine, toate acestea sînt ignorate voit pentru a nu permite comparații cu derizoriile creații ale ”intelectualilor” despre care discutăm. (pe Anton Dumitriu vi-l țin la dispoziție în format pdf la paulvasiliu_ro@yahoo.com).

            Vă mai ofer un exemplu concret: după vreo TREI ANI de cîcîieli, TVR a difuzat ÎN FINE remarcabilul documentar Soviet Story al letonului Edvins Snorre. În încheiere, blablagii de serviciu Pleşu și Liiceanu l-au îngropat urgent printr-o şuetă de cafenea. Spuneți-mi vă rog cu ce ați rămas din celelalte întîlniri televizoristice ale celor două ”piscuri” ale gîndirii românești ?

            Dacă Pleșu este un infatuat complet steril trebuie să concedem celorlalți un dram de acțiune pozitivă: chiar manifestînd un caracter dubios (vezi discuțiile cu Herta Müller) Liiceanu tipărește cărți fundamentale (indiferent în ce manieră a pus mîna pe Editura Politică); cloroticul Patapievici, dincolo de limbajul căutat prețios, a gestionat onest ICR-ul. E ceva, dar nu-i destul (pentru poziția care și-o arogă).

            ÎNSĂ NICIUNUL nu poate servi drept exemplu personal. NICIUNUL nu a ieșit în arenă să doboare în luptă dreaptă taurii furioși ai moștenirilor noastre analfabetice. CUM A FOST posibil ca Pleșiță să se lăfăie nestingherit pe micile ecrane ? CUM E posibil ca clovnul legionaroid Dan Puric să-și eructeze incontinent idioțeniile zăpăcitoare ?

            Încă un exemplu relevant: s-a tipărit într-un tiraj de masă și relativ ieftin ”Enciclopedia Universală Britannica”. Nu e chiar Britannica originală, dar înseamnă ceva pentru românul mediu. Ce face însă Radu Cosașu, ”maestrul spiritual” al Dilemei (și al lui Pleșu) ? Iată ce:
            „Un foarte bun prieten, tobǎ de carte, şi-a cumpǎrat, bucuros, primele douǎ volume ale Enciclopediei Universale Britanice (volumul I: A capella – Augustin, volumul II: Augustin – Bowditch) şi, în fiecare zi, îşi gǎseşte timp sǎ citeascǎ douǎ-trei articole din cuprinsul ei; a insistat îndelung sǎ fac şi eu aşa; l-am ascultat; nu pot sǎ vǎ spun cît de bine îmi face sǎ ştiu cine a fost Belizarie şi ce sînt elemnicii. (Radu Cosaşu Dilema Veche Nr. 322/15-21 aprilie 2010)

            După acestă pură bătaie de joc, în numărul următor bate în retragere, precum hoțul prins cu ocaua mică: cică a fost vorba de o ”eroare umană” și a citit ”elemniți” în loc de ”belemniți”.

            Măgărie tipică sferto-doctului intelectual român: elemnici=elemniți=belemniți. Despre aruncarea în derizoriu a enciclopedismului și, în subsidiar, a remarcabilului personaj istoric Belizarie, nici o vorbuliță, nici o scuză. Nici măcar auto-reeducarea nu place acestor ”guru” naționali.

            Să ne mai mirăm că Ovidiu Drimba a fost îngropat cu ani buni înainte de moarte ? Să ne mai mirăm că învățătoarea acelui nenorocit copil vasluian nu a fost în stare de o minimă compasiune pentru a-l învăța măcar scris-cititul ?

            De vină sînt, evident, ”elemnicii”.

          • Alexandru 06/07/2015 at 19:47 #

            @ Vasiliu Mircea Paul

            Domnule, haideti sa fim de acord ca suntem in dezacord. Va spun, nu mi se pare ca gresiti in evaluarea calitatii, mi se pare ca gresiti in culpabilizarea totala. Sunt oameni care au facut rau in mod direct si masiv, va repet, haideti sa pastram proportiile. Cred ca pentru existenta „filosofului” Dan Puric nu pot fi invinovatiti decat cititorii, extrem de numerosi se pare, ai acestuia. L-as invinovati putin pe domnul Liiceanu pentru ca l-a introdus in tara pe Paulo Coelho, acest Victor Ponta literar. Dar nu el i-a indemnat pe cititori sa-l studieze cu asiduitate pe acesta si nu pe Bertrand Russel sau pe Borges (din care Coelho a redat, plagiind subiecte cu foarte putin talent literar, se pare oamenii prefera copia zgrunturoasa originalului slefuit).
            Plus, in imaginile de mai sus, cum ziceam, se vede o lume pe care nepotii nostri o vor mai cunoaste doar din povesti. Pe mine ma face nostalgic, nu imi trezeste dorinte combative.

    • Alexandru 05/07/2015 at 15:53 #

      A, si inca ceva, nu cred ca aceste poze puse de Dollo merg in sensul celor spuse de dumneavoastra. Mie mi-au amintit de copilarie cand mergeam la bunici. E o lume care dispare, in cativa ani nu va mai exista deloc. Poate nu era cea mai frumoasa lume, poate e bine ca dispare dar privind-o cum apune ai, totusi, un oftat nostalgic.

      • VASILIU MIRCEA PAUL 12/07/2015 at 23:41 #

        Liiceanu are păcate mult mai mari decît promovarea lui Coelho (vezi propria mărturisire despre spaima de vinul otrăvit al lui Virgil Măgureanu și testat – !!! – pe colegii de la GDS).

        Pe de altă parte dezacordul nostru nu este o simplă confruntare de opinii, ci însăși falia care desparte generalul de particular. Dvs. vă cantonați în detalii, eu vorbesc despre lucruri majore. Asta se vede perfect din contrapunerea promovării comerciale a unui ”ieftin” scriitor străin, (deja aproape uitat) – editura trebuie să producă și bani – cu ignorarea deliberată a unor opere majore. Eu nu am spus că Humanitas trebuia neapărat să-l reediteze pa Ovidiu Drimba, ci că merita a fi amintit și re-amintit măcar în ”savantele” discuții televizoristice sau editorialistice ale celor trei ”guru” naționali (Pleșu, Liiceanu, Patapievici). DAR N-AU FĂCUT-O NICIODATĂ. Și știți de ce ? Fiindcă oricine ar fi citit măcar primul volum din ”Istoria culturii și civilizației” nu s-ar mai fi uitat nici cu coada ochiului la palavrele celor trei.

        Așadar indivizii ocultează, DIN PUR ORGOLIU, cele mai remarcabile creații ale culturii noastre, apărute exact atunci cînd EI se gudurau pe lîngă regimul comunist. Prin asta frustrează numeroși români de informația necesară accesului la o auto-educație net superioară celei oferite de învățămîntul ”oficial”.

        ASTA ESTE O CRIMĂ MAI MARE DECÎT MINERIADELE LUI ILIESCU !

        Fiindcă bate foarte departe în timp.

  2. marin 06/07/2015 at 05:47 #

    Asta e cel mai prost comentariu pe care l-am citit pe internet in toata viata mea. Unii oameni sunt atat de retardati incat pot scoate perle ca cea de mai sus. Deci ar trebui sa detestam intelectualii ptr ca taranii romani sunt analfabeti. Foarte interesant.

  3. g 06/07/2015 at 09:15 #

    Dollo, cred ca esti singura persoana care mai poate lamuri cate ceva. Unde este Plesu in pozele de mai sus? Gandirea mea dezordonata ar spune ca in imaginea cu farfuria dar inocenta bobocului imi produce o stare de confuzie din care nu mai reusesc sa ies.
    O lume, doua lumi, o mare multime de lumi. Aparent diferite. Dar aparentele… hmmm, stim cu totii, deformeaza degetele.

    • Dollo 06/07/2015 at 09:19 #

      Ca și frumusețea, Pleșu este în ochii privitorului 😉

      • g 06/07/2015 at 20:40 #

        Aha! Care vra sa zica oftalmologul este cel care ar trebui tras de urechi.

  4. dana 06/07/2015 at 09:27 #

    saracia/incultura este o stare de spirit si un cerc din care nu pot iesi decat cei puternici, cei care isi inteleg rostul … daca nu si-l inteleg, degeaba ar veni MARSAVII INTELECTUALI sa ii educe, ei vor face mereu „ceea ce stiu”, ceea ce au vazut acasa, vor reproduce cutumele mostenite

    sa si desenam pentru cei mai putin dotati:
    cazul 1 – mama cu serviciu bine platit (de cele mai multe ori intelectuala) care iese din campul muncii cu 85% sa isi creasca copilul … sta un an acasa, face pe banii ei niste cursuri de „actualizare”, revine in campul muncii si plateste o bona; mama e din nou la job sa faca bani – si nu vorbim de salariul minim pe economie – si plateste si o bona (la negru, la gri sau la alb) – deci mai hraneste o gura si a facut si un negrisor pentru plantatia numita „patrie”, care vede ca parintii muncesc si aduc amandoi bani, ca pot merge la munte si/sau la mare, samd

    cazul 2 – mama care iese din campul muncii si sta acasa 2 ani cu 6 mil pe luna … dupa care analizeaza situatia: daca merg la job, castig niste bani, din care 3/4 s-ar duce pe bona … ia mai bine stau eu acasa, economisesc banii de bona, de pachet, de haine pentru job … si-asa, avem inca doua guri de hranit din „nimic” (ca respectiva a iesit din campul muncii) si a si produs un negrisor care vede ca mama sta acasa si singurul fraier care produce ceva e tatal si banii nu ajung de azi pe maine … si cand va veni vremea gradinitei, va fi si mai tragic !

    unde e anomalia in scenariile de mai sus ? care e MARSAVUL intelectual si ce face el/ea pentru patrie? cine isi duce zilele de azi pe maine fara sa gandeasca pe termen lung nu numai la viata proprie, ci si la negrisorul – posibil viitor somer ?!?!

  5. ady 06/07/2015 at 22:01 #

    eu chiar nu înțeleg care-i legătura dintre Pleșu, Drimba și puștiul care nu știa să scrie și să citească. mă îndoiesc foarte tare că vreun învățător poate învăța un copil să citească dacă acel copil nu-și dă un minim de interes. el și părinții lui.
    ai mei sunt cadre didactice. vreți să vă spun de câte ori se lovesc de propoziția ”lăsați, domn profesor, ce-i trebuie atâta matemică/română/etc, avem pământ, și pe ăsta trebuie să-l muncească cineva”?! nu vreți, vă spun eu. nu neg, și pământul trebuie să-l muncească cineva, dar ”cum” e problema.
    tatăl puștiului din reportaj zicea că armata le va fi școală. și cu fetele cum rămâne?! aici mai sunt vinovați Pleșu, Patapievici și Puric?
    când bunica mea era in clasa I, era în timpul războiului, avea grijă de vreo 3 frați mai mici și de o mamă lăuză și cu tifos (familia a ascuns asta pentru că la spital ar fi murit cu siguranță). a venit învățătoare să se plângă la străbunicu’ că nu învață fata. drept urmare trebuia să spună lecția tare, s-o audă el din grajd. e drept, mai târziu nu i-a permis să facă vreun fel de școală, dar de citit/scris/socotit a fost încurajată și chiar obligată de către părinții analfabeți. bunicii mei, cu 4 și 7 clase aveau bibliotecă în casă, chestie care folosea la păstrat cărți, nu plasme și bibebelouri. poate bunica nu citea beletristică, dar citea cărți de bucate și cărți cu modele pentru lucru de mână.
    la fel bunicul meu patern. doar că el le avea pe cele de croitorie. de asemenea, tot în biblioteca lui îmi amintesc că am găsit ceea ce azi aș considera o carte de parenting. și avea 4 clase și o școală de croitorie. părinții lui au vândut două perechi de boi ca să-i cumpere mașină de cusut. și-au dat toți băieții la școli profesionale deși aveau pământ.
    permiteți-mi să mă îndoiesc că Pleșu și restul acuzaților sunt vinovați de analfabetismul și de analfabetismul funcțional din România.

    • Ana 07/07/2015 at 16:50 #

      Subscriu- socrii mei au fost foarte saraci, soacra mea era semianalfabeta dar au facut tot ce-au putut, mai ales ca indrumare, incurajare si supraveghere iar fiul lor este profesor universitar, „om cu carte” in sensul cel mai autentic al expresiei.

  6. o femeie 13/07/2015 at 13:32 #

    Situatia e ca atare: avem o intelectualitate ce continua sa se auto-educe, si avem o masa de oameni, poate 30-40% din romani analfabeti functionali: citesc o hartie cu instructiuni si nu inteleg si nici nu reusesc sa execute, nici nu cunosc limite legale, nimic….

    Cauze? e dificil de analizat cauze. Pana atunci diferenta se accentueaza: sunt sate si familii ce traiesc la nivel de 1600

    Solutii? educatia se propaga in familie si in societate. Scoala este prea putin, da o instruire minima dar educatia de acasa vine…
    Ce vad eu(nu radeti, sunt doar o idealista):
    -taiat ajutoare sociale si dat sub forma – deducere de impozit salarii pt toti cei care trec din ajutor social la munca. Cumva sa ii incurajam pe cei cu 3-4 copii chiar daca lucreaza cu minimum pe economie.
    -voluntariat – toti inteligentii tarii sa treaca si prin satele de mizerie si sa lucreze cu tinerii si copiii
    -oferit in fiecare comuna/orasel cursuri de meserii pt 14-25 ani. Orice!!! permacultura, cusut, cusut ii, tricotat, tamplarie, lacatuserie, orice sa le dezvolte neuronii dar si o sansa in viata

    Ce fac eu acum: sustin cateva grupuri: work at home mam, Gestul care salveaza o viata, ONG-ul verisoarei profesor ce merge prin judet si lucreaza cu copii defavorizati etc. Colectez de aici haine, oale, incaltaminte(e crunta lipsa lor – cititi articolele pe decatorevista.ro – sunt bine scrise …) si trimit la cazurile umanitare.

    • mihai 13/07/2015 at 13:53 #

      „deducere de impozit salarii pt toti cei care trec din ajutor social la munca.” -> adica impozit progresiv.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Fiecare moment dificil din istoria unei țări are nevoie de victime

mineriada

Ce or mai face oamenii ăia care au bătut la Mineriadă? Or fi bine, sănătoși, or avea copii, planuri, or fi mulțumiți de viața lor, de deciziile pe care le-au luat, or dormi liniștiți? Or face politică?

Pentru Dan. Și pentru toți cei care au murit „ca fraierii” la Revoluție

O bunică de pe strada care-i poartă numele lui Dan

Azi e doar un nume de stradă în Berceni. Pe ea locuiesc oameni. Probabil unii dintre ei s-au enervat acum câțiva ani când au fost nevoiți să-și schimbe buletinele pentru că primăria le schimbase numele străzii.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Doctorul cu 2000 de pacienţi şi 350 de oi

doctorul

Medicul Emil Crişan a făcut medicina de drag, dar a moştenit şi dragostea de animale de la strămoşii săi, aşa că azi îşi împarte priceperea între oameni şi animale.

Rulată Germania

marcela

Cum mi-am înscris mașina nemțească în România și am trăit să povestesc despre asta

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.