Depre ziduri

și oamenii care se încăpățânează să le construiască și să repete istorii de care omenirea ar trebui să se rușineze.

pano

Către finalul vieții, Dioclețian, de loc de prin părțile Dalmației, respectiv Salona, un oraș situat un pic mai la nord de Splitul de azi, a vrut să-și facă și el o casă la el la țară. Fiu de scrib sărăcuț, ajuns ditamai împăratul, nu putea să-i iasă doar o vilă pe malul mării, așa că i-a ieșit un palat, cu ziduri de protecție, patru porți, turnuri de observație, ce mai, o cetate. Asta era prin 305-306, când Dioclețian a demisionat de la conducerea imperiului și s-a retras la malul mării să-și mănânce pensioara, după vreo 21 de ani de domnie, altfel destul de revoluționară pentru vremurile alea.

canalizareUlterior Dioclețian s-a otrăvit în marele lui palat scăldat de valurile Adriaticii, de supărare că următorul împărat la Romei i-a omorât nevasta și fiica. Palatul lui a rămas până azi, să vorbească despre un stil de a construi și de a organiza lumea. De exemplu dacă vi se întâmplă să vizitați Split veți vedea cum erau făcute canalizările cetății în vremea romanilor, din niște pietre mari, cubice, găurite și șlefuite astfel încât să se îmbine una cu alta și să formeze o conductă.

A rămas e un fel de a spune, pentru că așa cum a fost el conceput, palatul n-a rezistat mult, după moartea lui Dioclețian se pare că a fost abandonat,  dar a fost bun câteva sute de ani mai târziu să ofere adăpost oamenilor din Salona, fugiți din calea năvălitorilor avari și slavi. Plebea s-a instalat între zidurile palatului lui Dioclețian, bune și apărătoare în fața cotropitorilor, făcându-și case și, supremă ironie, biserici. Acolo, în casa celui care i-a prigonit pe creștini și a scos creștinismul în afara legii, mormântul lui a fost transformat în capelă pentru rugăciuni.

peristil

În secolele ce au urmat capela a crescut, s-a transformat în catedrală, ba chiar pe la 1200 i s-a înălțat și ditamai turnul pentru clopotniță. Interesant și grăitor pentru mentalitatea omului, de atunci și de acum, este că pietrele folosite la turnul clopotniței au fost luate dintr-unul din zidurile cetății. În loc să muncească să taie pietre noi din numeroșii munți dimprejur, oamenii Evului mediu au preferat să-și pună în primejdie viețile (zidurile cetății îi apăraseră de atacatori) pentru o construcție falnică și inutilă, care de altfel nici nu a rezistat ulterioarelor atacuri, ca și cetatea.  Actualul turn al clopotniței, în care turiștii sunt anunțați că se urcă pe propriul risc, în schimbul a 15 kuna, este refăcut pe la 1900. Dar de sus, ce-i drept,orașul se vede bine.

turn3 turn2 turn

Creștinii au avut (unii ar zice că pe bună dreptate) un dinte împotriva moștenirii lui Dioclețian, așa că odată aflați la adăpostul zidurilor lui s-au comportat cam ca fundamentaliștii ăștia din ISIS-ul de acum: au distrus statuile romane sau sfincșii importați în vremea lui Dioclețian din Egiptul antic (se mai păstrează unii acum pe acolo, dar fără cap), au umplut cu gunoaie acele părți din palat pe care nu le-au putut distruge sau ocupa. Așa se face că până pe la 1700 și ceva arheologii nu au avut habar de rămășițele fostului palat al Dioclețianului, abia după aceea, un arheolog scoțian a început să scoată la lumină câte una alta.

Azi, ce s-a mai putut scoate din gunoaiele istoriei și dezgropa de sub orașul Split a intrat în patrimoniul UNESCO și se vinde turiștilor pe 40 de kuna biletul – ca să vezi câteva camere din subteranele vechiului palat, care se crede că au fost făcute ca să înalțe camerele împăratului (care erau chiar la ieșirea spre mare a cetății) și să le ferească de apele mării. Nu s-au păstrat în schimb multe din obiectele de reală valoare istorică, despre sarcofagul lui Dioclețian, de exemplu, nu se știe nimic, deși el ar fi trebuit să fie în mausoleul transformat în biserică din inima cetății.

split

Desigur că în apărarea lor, creștinii ar putea invoca vremurile, mentalitățile, credința. Majoritatea bisericilor catolice pe care le-am vizitat de când sunt în Croația au intrat și ele între timp în patrimoniul UNESCO, unele sunt doar muzee, semn că credința le-a mai pălit și creștinilor de pe malul ăsta al Adriaticii, altele au căzut și ele victime bombardamentelor aliaților în războiul de destrămare a fostei Iugoslavii. Istoria nu iartă, nu uită, e ciclică.

De ce v-am povestit chestia asta cu locatarii care i-au urmat lui Dioclețian în cetatea Splitului? Pentru că în aceeași zi în care am vizitat Split și am aflat istorioara asta am citit și că în România unii vor să retrăiască cu încăpățânare evul mediu. Guvernul Ponta a luat încă o dată bani de la sănătate și infrastructură, ca să-i îngroape în biserici și catedrale. Nu mult, vreo 67  de milioane de lei. Diferența dintre creștinii care și-au surpat zidurile cetății, ca să aibă turn unde să-și tragă clopotele și cretinii care conduc România de azi este că ăia de la 1200 aveau o scuză. Era prea devreme.

Ne rămâne doar consolarea că peste vreo 500-1000 de ani, turistul de atunci se va urca în clopotnița catedralei mântuirii neamului, se va uita la casa poporului (că ambele sunt construcții durabile, slavă domnului!) și se va întreba oare ce o fi fost în mintea românilor care au trăit în 2015, de și-au subminat sănătatea ca să zidească temple ale prostiei?

 

 

Puteți prelua maximum 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați link către articol. Pentru mai mult vă rog să accesați butonul de like-uri în euro, amplasat imediat pe coloana din dreapta. Vă mulțumesc.

Etichete: , , , , , , , , , , , , , ,

11 comentarii la “Depre ziduri” Subscribe

  1. anda 04/08/2015 at 11:49 #

    unul din motivele pentru care nu l-am votat pe Ponta. consider ca ar trebui tras la raspunderem, impreuna cu toti ceilalti, pentru statistica dezastruoasa cu privire la cele 6 femei violate zilnic. raspunde cineva pentru lipsa de educatie, neinformarea, necunoasterea drepturilor, traumele fizice si psihice ale lipsei educatiei sexuale din scoli? pentru mentinerea adolescentilor in evul mediu?

  2. VASILIU MIRCEA PAUL 04/08/2015 at 11:56 #

    Nu neglijați faptul că Dioclețian-Diocles a fost unul dintre puținele capete încoronate din istorie ce abdicat din proprie voință.

    Eu, personal, nu mai cunosc decît unul (tot împărat ”multinațional”): Carol Quintul (spaniolo-germanic). Semn că ideile civilizației europene (greco-romane) circulă prin veacuri și milenii.

    Indiferent ce legende ”turistice” sînt ”vîndute”pe la colțurile palatului din Spalato-Split, lecția retragerii voluntare este foarte semnificativă, prin opoziție cu sistemul comunist, unde ”mahării” nu ieșeau din funcții decît cu picioarele înainte (prin voia Domnului, sau fiindcă refuzaseră să mănînce ciuperci).

    Precum Ceaușescu și Iliescu (dacă tot trebuie să tragem orice în mocirla degeneraților Dioclețieni actuali).

    În rest, NU UITAȚI că TOATE aceste superbe așezări dalmatine sînt de sorginte italiană (slavii, în cel mai bun caz, au împins roabele pe șantiere).

    • mihai 04/08/2015 at 16:57 #

      Ar mai fi cateva abdicari voluntare. Iata 4 abdicari din 2013/2014: Papa Benedict XVI, Regina Beatrix, Regele Albert II si Regele Juan Carlos. Si cica mama si bunica reginei Beatrix au abdicat si ele voluntar.

      • VASILIU MIRCEA PAUL 04/08/2015 at 19:58 #

        Astea sînt exemple mult prea recente iar persoanele respective nu sînt personalități de anvergură. Așa cine știe cîți prințișori au mai făcut gestul ăsta prin diverse cotloane.

        • mihai 05/08/2015 at 10:24 #

          Pai Juan Carlos a efectuat reformele democratice in Spania si a condus Spania 30 de ani. As zice ca are ceva anvergura.

    • geo 05/08/2015 at 10:52 #

      Lucius Cornelius Sulla Felix

  3. Fluieratorul 04/08/2015 at 19:12 #

    Ce pacat ca n-au avut romanii ciment/mortar/beton, ar fi avut mai multa flexibilitate si vitea la construit… Cred ca toata epigonimea istoriei, inclusiv contemporanii nostri, ar fi folosit si astazi lucrurile facute de ei… Poate aveam si noi un drum ca lumea in Dacia.
    Daca mergeti la Cluny, o sa vedeti un orasel prosper ridicat in perimetrul si din pietrele de constructie ale unei abatii, deci se poate si invers.

    • mihai 05/08/2015 at 10:08 #

      Ba chiar aveau, si inca de calitate mai zdravana decat ce e azi. Cei 20 de piloni ai podului lui Traian de la Drobeta au rezistat in mijlocul curentului Dunarii 1750 de ani.
      https://ro.wikipedia.org/wiki/Podul_lui_Traian#Distrugerea_.C8.99i_starea_actual.C4.83_a_ruinelor

    • geo 05/08/2015 at 11:37 #

      Romanii au folosit betonul din 300 iC pana dupa 500 dC.
      cum crezi ca s-au realizat apeductele, Pantheonul, Coloseumul si toate palatele, baile si templele ale caror ruine mai sunt si azi in Roma si in Europa, Asia si nordul Africii?
      Nu mai zic de Constantinopolis…

    • sebastian 05/08/2015 at 11:45 #

      Romanii practic au descoperit primul tip de beton…puzzolana.
      In ce-i priveste pe crestini, rolul crestinismului in istorie este esential. Chiar daca eu is mai degrab’ un crestin eretic (kazantzakis, M. Bulgakov dar nu saramago)…in istorie nu exista societate fara pilon religios. Chiar fortat ca-n NKorea…
      In plus Declaratia Drepturilor Omului are la baza multe percepte crestine. Sigur, daca din Alexandria ar fi purces versiunea lui Oreste si nu a ucigasilor Hypatiei era mult mai bine…

    • Fluieratorul 05/08/2015 at 22:46 #

      Good to know despre mortarul roman. Cu atit mai mult am impresia ca dupa ei s-a cascat un mare gol, iar epigonii n-au mai progresat in acelasi ritm.
      N-am contestat rolul pozitiv al crestinismului in istorie

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Metodologia bătutului în ușă

suricate

Sau cât de mult seamănă românul cu americanul, când trebuie să-și dea zăpada din fața casei sau să facă front comun cu vecinii în fața autorităților

Dubița albă din Vitan, monumentul neputinței poliției și Primăriei sectorului 3

Celebra dubiță abandonată în fața Poștei Vitan

O dubiță zace de câteva luni încurcând traficul din Vitan. Poliția locală știe, dar nu are platformă de ridicat, Poliția rutieră o filmează și-l amendează pe proprietar, Primăria Capitalei zice să apelăm la țiganii care fură fier vechi, să fure și mașina abandonată.

Pur și simplu Norvegia

16

Impresii de călătorie din Norvegia, încă o țară care nu suferă vreo comparație cu România.

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.

Stăm prost cu nervii

sacrificat

O jumătate de oră într-un autobuz Mercedes, în cel mai bogat oraș al țării.

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.