Prima zi de școală, între Winnie și Dumnezeu

Care dintre personajele din fotografie câștigă mai mulți bani de la buget, ca să nu facă nimic?

O fotografie distribuită pe Facebook de un părinte, probabil, face cât mia aia de cuvinte care se spune în fiecare an, înainte de începutul școlii. Dintr-o parte popa îi anunță că trebuie să fie credincioși și supuși, ca să nu-i bată Dumnezeu, din cealaltă, polițistul se pregătește să-i anunțe că trebuie să fie cuminți, ca să nu-i bată legea. Între feliile sendvișului ăsta laico-religios se vor mai băga, fără gust, niscai materii inutile, predate ca să se bifeze curricula, pe măsura entuziasmului celor trei duamne profesoare din mijloc.

Ce-i mai rămâne personajului imaginar Winnie, decât să-i anunțe sfârșitul inocenței:

Ia să vedem, dragi copii, dacă știți care dintre funcționarii publici din spatele meu va primi cel mai mare salariu de la buget (adică din banii mămicilor, tăticilor și bunicilor voștri), și cine lipsește de la prezidiu în prima zi, și foarte probabil în restul zilelor de școală?

Dacă aflați asta din prima zi de școală, veți ști să răspundeți corect de acum încolo și la întrebarea „ce vreți să vă faceți când veți fi mari?”, cu cele două variante de răspuns: popă, ca să aveți bani fără să faceți nimic, sau medic/profesor, ca să plecați din țară.

Dacă mai aveți unde să plecați și din țară…

Etichete: , , , , , , , , ,

5 comentarii la “Prima zi de școală, între Winnie și Dumnezeu” Subscribe

  1. Gabi C. 14/09/2015 at 17:30 #

    „duamne”? ce e alea? E de bine sau de rau?

  2. dana eugenia 15/09/2015 at 09:26 #

    e ‘doamne’ spus ‘la mishto’

  3. dana eugenia 15/09/2015 at 09:30 #

    pentru ca, nu-i asa, popilor le trebuie bani de la stat, bani cand trec cu cersitul prin cartier, bani de la nunti-botezuri-inmormantari

    „Patriarhul Daniel ar putea incasa peste 21.000 de lei pe luna: aproape 15.000 de lei salariu DE LA STAT, dublu fata de cat are acum, plus 6.169 lei din FONDURILE PROPRII ale Arhiepiscopiei Bucurestiului.”

    de ce pana mea nu se autofinanteaza din fondurile proprii si spagile proprii ?!?!?!

    • Dollo 15/09/2015 at 09:53 #

      Dana, ți-am editat comentariul și am șters link-ul către Pro. Știrea a fost dată prima dată de site-ul profit, ei au descoperit măgăria, e fair să le dăm dreptul să aibă accesări, și nu celor care au preluat-o fără să citeze sursa, cum e cazul Pro 🙂 Link-ul către sursa originală a știrii era deja la mine în text.

Trackbacks/Pingbacks

  1. Prima zi de școală, între Winnie și Dumnezeu | România curată - 15/09/2015

    […] pentru comentarii, pe dollo.ro […]

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

iovaneasa

Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?