Logică de vânzător de scule

Dacă crezi că produsul pe care vrei să-l cumperi are un defect, soluția e să-l cumperi și să mergi cu el la service. Dacă tot nu merge îl aduci înapoi.

L a un Brico, un client vrea să cumpere o foarfecă mare de grădină sau ceva, dar observă că are șuruburile slăbite. Caută tot la raft o cheie cu care să încerce să le strângă. Găsește, dar constată că ceva nu merge. E descumpănit. Întreabă un om de-al casei:
– Aș vrea să cumpăr o foarfecă din asta, dar văd că toate au șuruburile slăbite. Ca să fiu sigur că merge, am încercat să strâng șuruburile, dar nu pot din cauza sistemului de siguranță al etichetei atașate pe ea, cred că trebuie scos ca să strângem șuruburile. Mă puteți ajuta?

– Cumpărați foarfeca și mergeți cu ea la service, îi zice tipul de la raft.

– …?…, clientului nu-i vine a crede atâta logică. Insistă cu cheia din raft, de capul lui.

– Nu, domnule, nu merge așa, îl admonestează lucrătorul, mergeți la casă, achitați foarfeca (costa 75 de lei) și dacă vedeți că nu merge, e service-ul imediat la ieșire, și v-o repară acolo.

– Păi și dacă constat și la service că nu merge, ce fac?

– Nu ați înțeles. Puteți s-o aduceți înapoi dacă nu merge, faceți stronare și gata.

– Păi de ce, când putem rezolva aici, ajutați-mă să strâng șuruburile astea…

– Păi unde am ajunge dacă ar face toți așa, iau alte scule din raft și se apucă să meșterească singuri, păi ce o să creadă clienții ăștia mai pretențioși (și arată spre mine și încă un client care ne întâmplasem pe acolo) dacă o să vadă așa ceva? Nu se poate!

Am plecat de acolo ca să nu ne întrebe și pe noi de ce zăbovim așa de mult în fața unor șuruburi, că meseriașul adevărat știe ce-i trebuie, cumpără rapid și dacă vede că a greșit merge la service. Omul cu foarfeca rămăsese tot acolo, a pus foarfeca la loc în raft, dar tot se uita cu jind la ea, că nu se îndura nici s-o ia și s-o ducă la service, dar nici s-o lase acolo nu-i venea.

Etichete: , , , , , ,

6 comentarii la “Logică de vânzător de scule” Subscribe

  1. adib 23/11/2015 at 11:08 #

    Cam felul asta de oameni gasesti la salarii de 1000 ron… Fara interes si necunoscatori ai produselor ce le vind.

    • Beatrix 23/11/2015 at 11:42 #

      Eu am gasit la un Dede din provincie o tipa foarte bine pregatita si intentionata. Cred ca tine de om, nu de salariu..

      • VASILIU MIRCEA PAUL 23/11/2015 at 13:03 #

        Dacă doar la un Dedeman provincial ați găsit personal foarte bine pregătit și intenționat, înseamnă că, din nou, Bucureștiul este exemplul negativ. Nu știu cum se face, dar aproape orice bună intenție se pierde în mocirla capitalei.

        Deh, acolo, în ”satul cu miniștri”, tronează lozinca super-”intelectualo”-dilematică ”nici așa, nici altminteri”.

        Pentru mine Dedeman a fost o surpriză (plăcută) tocmai prin comportamentul (clar dirijat) al personalului: pe lîngă solicitudine și cunoașterea foarte bună a sectorului subordonat, ceea ce m-a impresionat cu adevărat a constat în atenția acordată neabătut, indiferent cîți alți clienți încercau să dea buzna (în ”bunul” nostru stil mîrlănesc).

        În domeniul ăsta nici nu are rost să discutăm despre Brico, Praktiker etc. Realmente Dedeman este una din (foarte) puținele reușite românești.

        Aștept minusuri din partea ranchiunoșilor (ranchiunoaselor).

        • o femeie 24/11/2015 at 23:17 #

          sau ca in Bucuresti un om bine pregatit si frumos intentionat si-a gasit repede alt job.

          Logica mea e ca nu toti angajatii sunt varza, ai nimerit tu pe varza verzelor.

  2. Sonia B 24/11/2015 at 08:06 #

    Eu am patit-o acum multi ani, in Praktiker. M-am dus sa imi iau o bucata de pal, pe care am taiat-o, la ei, la dimensiunea dorita. Asta dupa ce in prealabil am achitat-o, ca altfel nu mi-o taiau nenii aia. Cat s-au ocupat aia de taiat, eu am sters-o la buda, asta este, se mai intampla. Imi iau bucatile de pal si dau sa plec din magazin, cand alti neni, de la paza, nu vroiau sa ma lase sa plec, ca unde imi este bonul (pe care l-am scapat la wc, din viteza). Stai si explica-le ce si cum, ei cu amenintari ca vor chema politia pentru ca am furat palul (taiat dupa dorinta mea 🙂 ), eu ca uitati-va pe camera sa ma vedeti ca am platit. Au tinut-o asa vreo 15-20 de minute, suficient cat sa se uite toata lumea la mine ca la urs. Mi-am promis ca nu mai calc pe acolo. Am cedat la insistentele sotului, la vreo 3 ani dupa incident.

  3. Stelian 25/11/2015 at 04:10 #

    Este unul din lucrurile cu care m-am obisnuit greu. Sa cumpar din magazin si sa probez acasa.
    Asa se practica in vest. Nici becurile nu se incearca…
    Deci se ia de pe raft, se merge la casa, platesti si verific acasa.
    Toate facturle au pe dos: „se poate schimba in 30 sau 45 de zile sau se poate returna.”
    Si am inceput sa nu mai am jena sa le duc inapoi. Chiar daca erau bune, daca nu-mi placea ceva la ele le returnam. Si nimeni nu obiecta.
    Si inca ceva. Este ceva in oferta. Mergi la magazin si nu-l mai au. Iti dau bon valabil 30 de zile si in acest interval ti-l poti cumpara la pretul din oferta.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Casa Becali, fostă Groza, fostă Auschnit, fostă Manu

Palatul lui Becali din București

“Intrați, bey, fotografiați ce vreți voi, vizitați tot, mi se rupe! O să văd eu ce-o să scrieți după aia, dacă sunteți cu sufletul curat… Intrați, faceți ce vreți, numa’ să nu furați!”. Așa ne-a primit Gigi Becali în curtea casei sale din Aleea Alexandru nr.1

Raiul există și e în patrimoniul UNESCO

plitivice19

… sub numele de Parcul natural Plitvice, din Croația

Fiecare moment dificil din istoria unei țări are nevoie de victime

mineriada

Ce or mai face oamenii ăia care au bătut la Mineriadă? Or fi bine, sănătoși, or avea copii, planuri, or fi mulțumiți de viața lor, de deciziile pe care le-au luat, or dormi liniștiți? Or face politică?

Moarte chiaburilor din sănătate!

Rares Nechifor, embolizare uterina

Care n-a plecat din țară până acum – ca să se trateze sau să profeseze într-un sistem civilizat – e invitat s-o facă de la 1 martie 2013. România nu-și permite să mai încurajeze existența unei alternative private în sănătate.

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

O zi la probațiune

alb-negru

Ce face un VIP condamnat cu suspendare, când ajunge în biroul consilierului de probațiune, unde trebuie să-și demonstreze îndreptarea: răspunde la telefon cu „dragă, sunt în oraș, la un interviu, vorbim mai târziu” 😉