Ce cărți vreți să citim la anul?

Propuneți titluri citite sau dorite, până pe 5 ianuarie, ca să intrăm în noul an cu lista de lecturi pentru următoarele luni, la clubul de carte.

P entru că în ianuarie 2016 ne întâlnim ca să discutăm ultima carte stabilită la club, și ca să nu intrăm în noul an cu temele nefăcute, vă provoc să vă scormoniți mintea în zilele astea de vacanță și să propuneți ce cărți vreți să citim în 2016.

Regula este, ca și până acum, ca propunerile să vină din partea oricui, fără număr, dar au dreptul să aleagă prin vot cărțile ce vor fi citite la club numai cei mai harnici participanți la club.

Știu, pare că am sărit o carte din lista asta, dar nu e așa. Unii dintre noi nu am sărit nimic. Mai exact numai două persoane am reușit să citim cele șapte volume din Sfârșitul de mileniu al lui Radu Tudoran, așa că numai noi ne vom întâlni la clubul ăsta. Pentru restul am ales să comasăm ultimele două cluburi (aceia care au citit numai primul volum din Radu Tudoran, dar poate se vor descurca mai bine cu Testamentul freancez) în întâlnirea din 30 ianuarie.

Așadar, zilele astea, până pe 4 ianuarie, când începe propriu-zis noul an, aștept propunerile voastre de titluri de citit în 2016. Se pot propune și cărți citite și cărți aflate pe un wish list personal. Experiența anilor de club ne-a învățat că nu e bine să ne luăm după descrierile editurilor, nici după cronicile altora, așa că vom alege ca și până acum, în funcție de un capriciu de moment 😉

Etichete: , ,

13 comentarii la “Ce cărți vreți să citim la anul?” Subscribe

  1. iskander 05/01/2016 at 07:24 #

    a choisir entre:

    Bret Easton Ellis: american psycho;
    John Kennedy Toole: conjuratia imbecililor;
    Phillip Roth: complexul lui portnoy;
    Charles Bukowski: povesti despre nebunia obisnuita;
    Louis-Ferdinand Celine: calatorie la capatul noptii;
    Ernesto Sabato: despre eroi si morminte;
    Michel Houellebecq: extinderea domeniului luptei;
    Irvine Welsh: jeg;
    John O’Brien: leaving las vegas;
    Cormac McCarthy: nu exista tara pentru batrani;
    Cesare Pavese: meseria de a trai;
    Ioana Bradea: bagau.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

Casa Becali, fostă Groza, fostă Auschnit, fostă Manu

Palatul lui Becali din București

“Intrați, bey, fotografiați ce vreți voi, vizitați tot, mi se rupe! O să văd eu ce-o să scrieți după aia, dacă sunteți cu sufletul curat… Intrați, faceți ce vreți, numa’ să nu furați!”. Așa ne-a primit Gigi Becali în curtea casei sale din Aleea Alexandru nr.1

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Depre ziduri

pano

și oamenii care se încăpățânează să le construiască și să repete istorii de care omenirea ar trebui să se rușineze.

Copiii proști nu ies din școli proaste, ci din părinți

Lasă și tu copiii la școală

După ce dau lunar, la grădiniță, sume cât salariul mediu pe economie, părinții se înghesuie să plătească oricât ca să-și vadă plozii înscriși „la o școală bună”, dar își păstrează intactă lipsa de disponibilitate pentru a petrece timp cu copilul lor.