Partidul lui Spirache are nevoie de membri

Ca și Spirache din Titanic Vals, USB a primit o moștenire neașteptată - un număr mare de voturi - care îl obligă să intre în politică, deși nu-i place, ba chiar să se extindă la nivel național. Așa că nădejdea e în voi. V-ați săturat pe bune de corupție? Intrați în politică. Altfel nu se poate.

O scenă de Titanic Vals s-a jucat marți seară la un hotel din București, la care USB ne-a invitat pe noi ăștia care i-am ajutat la numărătoarea voturilor în secții, ca să ne mulțumească și să ne întrebe dacă vrem să-i ajutăm mai departe. M-am dus.

Sală mică, pe măsura partidului, neîncăpătoare pentru entuziasmul și participarea observatorilor. Au început să ni se prezinte noii consilieri, aleși pe listele partidului la sectoarele 3 și 6 (din rațiuni de spațiu s-a ales cuplarea celor două sectoare, probabil restul observatorilor de la alegeri s-au întâlnit în alte locuri, tot așa, pe câte două sectoare).

Urci în 368 336 și te trezești consilier la primărie

Au curs mulțumirile, era firesc, mai ales că nu puțini dintre cei 15-20 de proaspăt aleși s-au declarat sincer surprinși de faptul că … au fost aleși, că partidul a obținut atât de multe voturi. Majoritatea dintre ei corporatiști, IT-iști, de 30+, cu decani de vârstă candidații la primăriile 3 și 6, care băteau spre 60. Unul a zis că a ajuns să candideze ca urmare a întâlnirii cu Nicușor Dan în autobuzul 368 336. Ce coup de foudre o fi fost în autobuzul ăla RATB, de l-a făcut pe omul asta consilier la sectorul 6! 😉

Au fost și emoții, dovadă că pentru unii era prima dată când vorbeau în public, și bâlbe, ceea ce a făcut să plutească peste partea din față a sălii un aer incert de improvizație, cam ca ăla în care se află de fapt tot partidul. Momentan.

Sala a părut mai coerentă și articulată decât candidații. Nemembri de partid, oameni care stătuseră în secțiile de votare câte 25-27 de ore, ca să vegheze la corectitudinea votului, au luat cuvântul. La un moment dat se pornise o olimpiadă a pățaniilor din secții. Povești aproape pescărești despre vitejiile observatorilor USB, care se luaseră la trântă cu hidra coruptă a partidelor care ne fură de 20 de ani și nu se mai satură.

Din poveștilor tuturor s-au desprins două idei:

– că în majoritatea secțiilor nu s-a respectat regulamentul, voturile fiind numărate după cum i-a tăiat capul pe ăia din secții,

– și că majoritatea dintre noi nu eram pregătiți pentru asta, deci ar fi fost nevoie de un training din partea partidului. Dacă partidul însuși ar fi fost pregătit pentru o astfel de misiune.

Niște nimeni, dar cu bune intenții

O tânără din fundul sălii aproape i-a luat la palme pe proaspeții consilieri, sufocată de indignare că n-au fost în stare să se organizeze mai bine ca să-l ajute pe Nicușor să câștige. Că ea de aia stătuse trei zile în secția ce i-a fost arondată, deși nu are nici măcar buletin de București, ci de Buzău, și în secția ei a câștigat USB-ul, și cum vin ei acum în sală, niște nimeni în fond, când ei n-au fost în stare să se organizeze?! O alta din sală s-a sculat nervoasă și i-a spus buzoiencei să-și măsoare vorbele, că ea nu-i permite să-i jignească pe consilieri.

Nimeni n-a jignit pe nimeni, terminați cu prostiile, toți avem povești din astea din secții, o să stăm aici până dimineață dacă le povestim toți, hai mai bine să discutăm ce faceți de acum încolo? a calmat spiritele un domn din dreapta mea. Sala s-a mai liniștit, consilierii ne-au mai tras un rând de scuze, că atâta s-a putut în condițiile date, că nici ei nu se așteptau acum trei-patru luni, când trăiau liniștiți în cubicle-ul lor din corporație că vor ajunge să candideze și, culmea, să și iasă…

Au început să curgă întrebările pertinente din sală. Ce-a fost a fost, dar ce aveți de gând, care sunt planurile de extindere la nivel național, ce garanții oferiți că membrii atrași în alte județe vor fi integri, ce le propuneți românilor, ce doctrină va avea partidul, o să fie de dreapta, de stânga, de centru?

La un moment dat a intrat tiptil în sală și Nicușor Dan. Cu rucsacul pe umeri, un tricou stropit de ploaie și niște pantofi tociți, cu figura aia zâmbitoare, de om plecat în lumea cifrelor, s-a strecurat printre proaspeții colegi de consiliu și a așteptat.

Lucrurile începeau să se contureze cu fiecare răspuns. Partidul ăsta este de fapt o grupare de 150 de oameni – atâția cunoscuți a avut Nicușor, probabil. Cât se putea plimba și el cu 368 336?! – toți fiind membri în cele șase filiale din București. Numai în Capitală au fost peste 1200 de secții de vot, ceea ce ar fi însemnat ca partidul ăsta de 150 de membri să cunoască cel puțin 1200 de oameni dispuși să stea în secții în ziua alegerilor și în noaptea numărării voturilor. Se pare că nu i-a avut, nu au acoperit decât o parte din secții cu observatori și delegați.

Cum funcționează suveica la vot

Chiar și acolo unde a avut oameni este posibil ca USB să fi fost furat pe față, după spusele unei doamne mai coapte, care susținea că face pe reprezentanta în secții de votare de zece ani și știe cum se fură voturi cu suveica. E nevoie de un singur set de buletine de vot albe, scoase din secție, și o ștampilă de vot falsă. Cu ea se ștampilează buletinele care i se dau primului votant trimis de partidul care fură votul. Votanul primește în secție alt set de buletine, neștampilate, pe care nu le ștampilează în cabină, pentru că le are la el pe alea ștampilate cu partidul care l-a plătit. Introduce în urnă buletinele alea și le ia cu el pe cele goale, le înmânează la ieșire partidului. Care le ștampilează și le dă mai departe celui de-al doilea votant și tot așa. Doamna zice că numai zece astfel de voturi furate dacă ar fi în fiecare secție ar fi de ajuns ca să câștige partidul respectiv, dar ea știe că sunt mai multe. Este practic ceva de nedepistat (că nu intră nimeni în cabină cu votantul) și de neoprit. Oamenii vor fi întotdeauna tentați să-și vândă votul pe o vodcă, zice doamna. Și probabil are dreptate.

În lumina asta sinistră sala are un moment de recul. La fel și proaspeții consilieri, care parcă văd pentru prima dată în ce s-au băgat.

Fără promisiuni și fără alianțe

Și ce veți face în consiliile locale? vine o întrebare din sală. Se zâmbește mult la prezidiu. Vom vedea, suntem oricum minoritari în toate consiliile. La cât sunt de timizi în fața noastră, mă întreb cum vor proceda în fața rechinilor din celelalte partide, în ședințele de consiliu. Rămâne de văzut. Consilierul-fost candidat la sectorul 6 spune că el când era întrebat în campanie ce le promite oamenilor răspundea, precum Spirache din Titanic Vals, că nu le promite nimic, că toate au fost deja promise. Se râde, dar asta ascunde și realitatea că mulți dintre cei aleși acum nu sunt nici pe departe pregătiți pentru ce urmează. Noroc că n-au câștigat vreo primărie, că n-ar fi știut ce să facă cu ea.

Dar nu puteți să faceți niște alianțe cu alte partide mai mici ca să faceți o opoziție reală? Care celelalte partide mai mici, că scoruri mai mici decât USB (surprinzător) au luat exact alea împotriva cărora s-a luptat în campanie: ALDE, PNL, PMP. Cu cine să faci alianțe?

Revine obsedant întrebarea despre doctrină. Un tip explică de ce e important pentru el ca partidul în care intră sau pe care-l susține să spună clar ce fel de politică va face în parlament. De exemplu în privința impozitelor. Nicușor Dan zice că nu asta e important acum, ci stoparea corupției și transparentizarea cheltuirii banului public, o agendă suficientă, zice el, pentru următorii cinci ani. Mulți sunt de acord. O altă doamnă din sală insistă că totuși nu e de ajuns doar să lupți împotriva corupției, trebuie să mai și construiești ceva. OK, mesajul din campania asta a fost împotriva politicienilor corupți, dar partidul Uniunea Salvați România ce fel de politică va face?

Cum se împacă bunul simț cu politica

Dar nu putem să mergem pe bun simț? se întreabă o altă voce din sală? Politica bunului simț, cum ar veni, adică un fel de să fie bine ca să nu fie rău. Un domn cu părul alb și pregătire de inginer energetician (încă practicant) întreabă retoric: dar Partidul Ecologist ce politică face? Dar Greenpeace, care e finanțat de URSS? Un tânăr din spate se revoltă, că lucrează la Greenpeace și știe ca nu e adevărat. Aștept cu nerăbdare momentul în care va fi scos și evreul Soros pe masă. Dar inginerul energetician continuă să bage bățul prin gardul tinerilor din sală. El susține un program politic bazat pe educația tinerilor și reconstrucția unităților de producție, că tinerii din ziua de azi nu știu nimic, facultățile produc piariști, aitiști și alte diplome inutile. Că sunt puțini cei care știu cu adevărat să umble pe calculator…

Și, iată, pare că țara a ajuns să se bazeze taman pe ei.

În fine, Nicușor Dan ne spune tuturor că partidul are o procedură foarte clară de selecție a membrilor, care a funcționat foarte bine pentru București – deși ar fi fost tentative de infiltrări de pe la UNPR și alții – și va funcționa și în țară, doar că, așa cum îl completează o duduie din primul rând, depinde și de oamenii din județele respective să-și aleagă cu responsabilitate colegii, că nu poate să vină Dumnezeu de la București ca să-i verifice la integritate. Duduia simte nevoia să adauge că domnul Dan este doar o emanație a mișcării de salvare a Bucureștiului, deci pentru țară va fi nevoie de mai multă responsabilitate personală. Partea cu emanația nu e bine primită de unii din sală care au mai prins și alți emanați la viața lor.

Seara se încheie după câteva ore, socotite probabil doar o tatonare. Suntem invitați să ne spunem și părerile și intențiile pe email, că doar de aia avem de-a face cu un partid de IT-iști. Părerile cu care am plecat de acolo nu sunt mult schimbate față de ce știam sau intuiam că există:

– USB este un grup de oameni de bine, care s-au săturat să fie furați și vor să facă ceva. Problema e că nu prea știu ce și cum să facă, în timp ce adeversarii sunt hârșâiți în asta deja de două decenii;

– Faptul că au obținut un scor neașteptat de bun îi și bucură, dar pare că îi și înspăimântă, pentru că probabil multora le strică viața, precum moștenirea lui Spirache, care l-a costat liniștea familiei și l-a împins să se aleagă deputat de pofta nevestii;

– Numărul mare de voturi obținute ca și numărul mare de observatori și delegați care i-au ajutat benevol să numere voturile a demonstrat că oamenii vor un partid nou, vor niște oameni curați, au încredere în ei și sunt dispuși să-i sprijine. Problema e că numai ei, ăștia 150, nu pot face nimic singuri. Nici la București, nici în țară. Trebuie să fie mai mulți, e nevoie, practic, de fiecare în procesul ăsta.

– Selecția pentru extinderea partidului la nivel național va fi anevoioasă și va depinde mult de găsirea unor oameni care să fie „în spiritul USB”, după cum s-a exprimat Nicușor Dan. El zice că îi vezi imediat când te întâlnești cu ei dacă sunt sau nu în spiritul ăsta. Eu cred că spiritul e bun, contează, dar ce contează mai mult e disponibilitatea și tenacitatea. N-aș vrea să-i văd pe unii dintre cei aleși acum părăsind scârbiți politica peste 4 ani, cu senzația că e zadarnic, nu se poate face nimic.

Dacă ați fost vreodată tentați de politică, dar descurajați de mizeria dintr-un partid mare, acum aveți o ocazie bună să încercați cu un partid care abia se face. Nimeni nu poate garanta că va fi altfel, dar nici dacă stați pe margine nu va fi. Felul în care i-am perceput pe oamenii ăștia, mie una îmi spune că sunt mânați de cele mai bune intenții.

Ca și Spiridon din Titanic Vals, USB a primit o moștenire neașteptată – un număr mare de voturi – care îl obligă să intre în politică, deși nu-i place, și să se extindă la nivel național, deși nu cunoaște suficienți oameni. Așa că nădejdea e în voi, oameni buni. V-ați săturat pe bune de corupție? Intrați în politică sau măcar sprijiniți partidul. Altfel nu se poate.

Etichete: , , , , , , , , , , ,

17 comentarii la “Partidul lui Spirache are nevoie de membri” Subscribe

  1. Corneliu Moisei 16/06/2016 at 09:57 #

    Multumesc de analiza, e nevoie de ceva impartialitate, pentru a ne vedea asa cum suntem. Povestirea si concluziile sunt in asentimentul meu.

    Din punctul meu de vedere ne-am ratat prioritatile 1 (primaria generala) si 4 (primariile de sector), si ne-am descurcat mai bine decat ne asteptam la prioritatile 2 (cgmb) si 3 (consilii locale). Doamna care „aproape ca ne-a luat la palme” a cam fost in spiritul multora din sedinta de dupa alegeri, foarte dezamagiti am fost si noi de faptul ca nu au iesit Nicusor si Clotilde. Am fi preferat un scor mai mic pe partid si o victorie a lui Nicusor si a lui Clotilde.

    Nici eu nu ma asteptam sa ies consilier. Motivatia principala pe care am avut-o cand m-am inscris in partid a fost ca sa aiba USB liste de candidaturi complete si sa desemneze reprezentanti in sectiile de vot. A doua motivatie, a aparut pe parcurs, si anume reabilitarea, incepand cu stadiul acesta https://www.youtube.com/watch?v=Oc3914HqUWg si ajungand acum in acest stadiu https://www.youtube.com/watch?v=_nLeTttNL98 . O sa fiu ciocanitoarea Woody pe subiectul reabilitari in sectorul 3.

    Astept cu interes urmatoarele radiografii si critici 🙂 .

    • Dollo 16/06/2016 at 14:41 #

      Da, reabilitările sunt o mare porcărie în orice sector, nu numai la 3. Din păcate există un interes în acest biznis și din partea cetățenilor, care vor gratis, deci tac și înghit. O să vă urmăresc cu interes 🙂

  2. Ștefan Brăgărea 16/06/2016 at 12:03 #

    Dnă Benezic și dle Moisei
    Singurul meu regret este că sunt mult prea bătrân pentru a deveni util unei astfel de formațiuni politice. Mult succes!

    • pehash 16/06/2016 at 12:12 #

      Mai batran decat Iliescu? Dar decat Radu Beligan?
      La orice varsta puteti fi util..

    • Dollo 16/06/2016 at 14:43 #

      Nu cred că există limită de vârstă, un ochi în plus sau un sfat nu strică niciodată.

  3. pehash 16/06/2016 at 12:10 #

    „Felul în care i-am perceput pe oamenii ăștia, mie una îmi spune că sunt mânați de cele mai bune intenții.”

    Oare unde vor fi manati? Asta a fost intentionata?.. 😉

    Cred ca doctrina este mult mai importanta decat isi imagineaza Nicusor Dan. Una e sa investesti bani si/sau timp intr-o campanie pentru primarie, unde lucrurile sunt usor de transat momentan pentru ca e atat de mult de construit incat nu vom ajunge nici peste 16 ani la subiecte de doctrina, alta este sa discuti despre legile din parlament. Sunt chestiuni care impart clar electoratul: impozit unic sau progresiv? fondul de pensii poate fi pe deficit? scolile si spitalele private deconteaza la bugetul de stat sau nu?..

    • Dollo 16/06/2016 at 14:44 #

      O să vedem unde vor fi mânați. Da, și eu sunt de părere că în parlament, dacă vor ajunge, vor fi puși în fața unor decizii politice pe care vor trebui să și le asume.

    • Gabriel Varga 16/06/2016 at 15:07 #

      Cu siguranta ca la toamna candidatii acestui partid vor sti sa raspunda la intrebari importante de genul celor mentionate de dvs., dar nu cred ca aceste aspecte ar trebui sa fie in prim-plan. „Ideologia” USB din acest moment (perceputa de electorat) cred ca ar trebui sa ramana si sa fie pusa (mai bine) in valoare: transparenta, anticoruptie, antisistem.

      Cat priveste articolul: de exceptie, a surprins in detaliu si cu umor tot ce s-a petrecut marti seara.

    • mihai 16/06/2016 at 16:25 #

      Asta cu doctrina va fi călcâiul lui Ahile al USB-ului. Când nu vor mai fi suficienți hoți împotriva cărora să lupte împreună, USB-ul se va dezintegra în facțiuni doctrinare. Poate că ar fi util să se schițeze de pe acum „aripile” diverselor doctrine, precum și protocolul de colaborare dintre ele (și alegeri interne pentru stabilirea proporțiilor de ocupare a fotoliilor din parlament). În felul ăsta, dacă tensiunile doctrinare sunt captate și canalizate democratic, s-ar putea păstra frontul comun împotriva polticienilor vechi, iar când USR-ul va cuceri întregul Parlament, aripile lui vor putea deveni noile partide.

  4. Marius Ungureanu 16/06/2016 at 18:13 #

    Doua lucruri ar merita precizate, dupa parerea mea.
    Primul, ati uitat sa mentionati ca atunci cand „cu rucsacul pe umeri, un tricou stropit de ploaie și niște pantofi tociți,” ND a intrat in sala, toti cei prezenti au inceput sa aplaude. Nu au fost aplauzele acelea sacadate de congres comunist, eu le-am perceput ca pe niste aplauze de bucurie ale unor oameni care il asteptau pe omul de la care aveau asteptari. Nu cred ca talentul sau oratoric, imaginea impunatoare sau posibilitatea unui castig personal imediat ia facut sa raspunda cu un zambet figurii zambitoare de om plecat in lumea cifrelor.
    Al doilea ar fi „coup de foudre” ul din autobuz prin care unu a ajuns consilier. Lipsa detaliilor ne duce putin la radio Erevan. 🙂 Nu era 368 era un 336, nu era saptamana trecuta la ora pranzului printre pensionari ci era pe la inceputul lui noiembrie 2015 cand mergeam la manifestatiile de la Universitate si nu era admiratia fata de un strain ci o ocazie de intra direct in legatura cu un om pe care il votasem in 2012, a carui activitate profesionala la Asociatie si Universitate o stiam si ale carui valori le impartasesc.
    Dupa discutia din autobuz si de la proteste nu am fost uns consilier, evident. Au urmat o saptamana de asteptare, un mail prin care am fost convocat la o sedinta, apoi o serie de sedinte prin care s a constituit USB 6, statutul si programul… apoi campania, si rezultatele voturilor.
    Ar mai fi si alte precizari dar… o sa urmaresc comentariile si o sa incerc sa raspund unde se impune!

    • Dollo 16/06/2016 at 18:18 #

      Mea culpa, am reținut greșit autobuzul 🙂 E și un pic de amuzament acolo, recunosc, dar și modul în care ați povestit a provocat asta.
      Cât privește aplauzele, da, le-am reținut, doar că ND intrase de ceva vreme în sală fără să fie remarcat. Aplauzele au venit abia când el s-a plasat în mijloc și probabil atunci a fost văzut de aproape toți. Mie primul moment, cel în care aparent nu l-a remarcat nimeni, mi s-a părut un pic mai relevant. Aplauzele erau firești, nu le-aș exagera 😉

  5. Energeticianul 16/06/2016 at 20:35 #

    Aitistii sunt foarte necesari si foarte utili in special daca au si o pregatire tehnica sau economica solida. Calculatorul este foarte eficient sub comanda omului care stie sa faca „acea lucrare” fara calculator. Piaristica si manageristica se pot invata in cursul activitatii de baza. Cei nascuti cu simt psihologic si spirit de conducatori se vor reliefa rapid in cariera. Daca nu ai calitatile acestea vei invata ceva ca papagalul si vei fi o piedica in activitatea firmei in care ai ajuns cu ajutorul PCR (pile-cunostinte-relatii).
    Nu stiu daca tine de o doctrina sau alta, dar USB in care imi pun speranta pentru ca sunt mai mult tineri trebuie sa investigheze cererea de forta de munca pe plan international pentru a indrepta educatia nationala spre domeniile in care forta de munca este realmente necesara, domenii atat cu pregatire universitara cat si cu pregatire medie. Azi gasesti usor detinatori de diplome universitare dar greu gasesti mecanici auto carora le dai ciubucuri ca sa miste mai repede.

  6. Stelian 17/06/2016 at 01:42 #

    In acest partid sunt doua doamne, una cu cetatenie franceza, cealalta cu cetatenie britanica, basca ceva oameni ce au mai studiat pe afara.
    Ar fi de dorit sa spuna cele 2 doamne cum e cu partidele pe acolo.
    Daca se vor apuca sa faca un partid de tip PCR cu organizatii de baza la localitati, judete, cu sefi si subsefi, cu zeci de vicepresedinti si sedii si telefoane si faxuri, atunci e terminat din start ca partid.
    Este nevoie ca partidul sa vina spre oameni si nu invers. Adica niste comitete de initiativa care sa atraga oameni valorosi. Unul daca primesc fugit sau dat afara de la vreun partid, deja e prea mult.
    In plus, cred ca nu e bine sa treaca la USR. Trebuie sa consolideze ceea ce abia au cistigat. Altfel, stiti fabula cu boul si broasca!!!
    Nu m-am uitat pe legea alegerilor generale sa vad daca pot prezenta candidati la Bucuresti, dar deocamdata ar fi recomandabil numai candidati de Bucuresti.
    Dupa fiecare sedinta de consiliu local/ sector sa tina o conferinta de presa, ceva ca lumea sa afle. Daca nu comunica…

    • Bogdan 17/06/2016 at 09:19 #

      Pragul electoral la parlamentare e national, trebuie sa iei minim 5% din voturile din toata tara. Din acest motiv nu e fezabil sa ai candidati doar in Bucuresti. Pe de alta parte s-ar putea sa nu fie candidati in toate judetele, ci doar acolo unde vor aparea oameni de calitate care vor sa se implice.

    • mihai 17/06/2016 at 09:25 #

      Sper că sunteți conștient că cei 150 nu au cum să-i cunoască pe toți oamenii valoroși și disponibili din țară. Strategia curentă (publicitate + filtrarea activiștilor aderenți) mi se pare mai bună.

      În ceea ce privește conferințele de presă, dacă se face câte una la fiecare ședință, lumea se va plictisi repede. Mai degrabă aș urmări conferințe de presă de bilanț, întâi lunare apoi trimestriale.

  7. Ramona 17/06/2016 at 12:35 #

    Ma gândesc și eu de ceva timp ca as putea sa ma implic, stii care ar fi modalitatea prin care să fac asta?

  8. Luiza 18/06/2016 at 06:27 #

    Eu cred ca ar trebui sa se concentreze macar pe cateva judete importante pentru toamna decat sa racoleze oameni doar de dragul de a fi, asa concentreaza si finantele care cu siguranta nu vor fi la fel de mari ca ale partidelor consacrate. In plus partidul ar trebui sa se concentreze pe strategii pe termen mediu si lung. Cu rabdare, perseverenta si tenacitate pot face lucruri mari. Bafta!

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Rulată Germania

marcela

Cum mi-am înscris mașina nemțească în România și am trăit să povestesc despre asta

Pedeapsa norvegiană, cum s-a ajuns la ajutor și n-au rămas la răzbunare

opera2

Zicătoare norvegiană: cu ce fel de fost deținut ai vrea să te întâlnești seara, pe o alee pustie? Aplicată în România, zicătoarea ar suna așa: cu ce fel de ziarist sau politician ai vrea să ai de-a face într-o campanie electorală?

Mergând pe sârmă

domnul i

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

placi

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.

Depre ziduri

pano

și oamenii care se încăpățânează să le construiască și să repete istorii de care omenirea ar trebui să se rușineze.