Se mai încheie un club de carte, primim sugestii pentru altul

Decimat de emigrările în Australia și Africa, sau de lenea de a citit, clubul de carte merge mai departe și primește, luna asta, propuneri de noi lecturi pentru la anul.

U ltima carte pe care o mai avem de citit la clubul de anul ăsta, început astă iarnă, se anunță o dramă. Nici clubul nu se simte prea bine. La ultimele două-trei ediții câteva dintre membre au renunțat pur și simplu să mai citească, din varii motive (ba că era prea porcos, ba că era prea plicticos), puținii participanți de sex masculin care ni se mai alăturaseră în ultimele luni s-au sustras pe rând până când a mai rămas unul, iar acum una dintre membre a decis să fugă tocmai în Africa și să scape de noi 😉

Dar, în anii lui de existență clubul a mai pierdut participanți buni în favoarea altor continente – de exemplu Spufi a fugit de noi toocmai în Australia – sau pur și simplu au decis că nu au răbdare cu genul de lecturi sau cu genul de comentarii poporane pe care le mai facem noi la întâlniri. Cum dragoste cu sila nu se poate, decât pe bani, nici lectură cu forța nu se face, așa că ne vedem nevoiți să continuăm fără ei/ele, dar cu dragoste de lectură, că doar asta ne mână în luptă.

Dacă e să facem un bilanț al acestui an, eu mă declar mulțumită. Cărțile citite tura asta au fost unele dintre cele mai bune din istoria clubului, iar dezbaterile au fost chiar suficient de încinse încât să lase urme. Încă se mai vorbește la câte un club, când vine vorba de alcool, sex și Bukowsky, despre cronica aia la șase mâini 🙂

Tot tura asta am înregistrat și o premieră. O tentativă de evadare cu clubul din oraș. N-am reușit chiar cu toți membrii, dar atâția câți am fost la Shabla (unde a fost făcută și poza), în iulie, a fost interesant. Dar nu mai facem 😉

Prin urmare, ne vedem pe 30 septembrie ca să discutăm ultima carte din seria asta, respectiv Stoner, de John Williams. Până atunci, însă, vă rog să propuneți ce cărți ar trebui să citim din octombrie încolo, inclusiv la anul. Vom proceda ca și până acum, primim sugestii de la oricine se nimerește pe aici, dar de votat au dreptul să voteze numai participanții. De asemenea, ca să evităm discuțiile și situațiile de până acum, în care cei cărora nu le-a plăcut cartea au venit la club deși nu au citit-o până la capăt, și deci nu au avut nimic valoros de adus în discuție, vom întări o regulă mai veche a clubului, dar care nu a fost respectată: cine nu citește, nu vine. Dacă a început cartea, dar nu l-a prins suficient de mult cât s-o și termine, înseamnă că din punctul de vedere al acelui cititor cartea aia nu merită continuată. Nu are rost să te chinui cu ceva ce nu te prinde, doar ca să poți veni să bei un vin cu o gașcă de oameni care au citit-o și vor să vadă și ce păreri au avut alții despre subiect. Au fost participanți la club care s-au retras din cauza asta, considerând că discuțiile sunt sub nivelul așteptat, deoarece unii nu citiseră, deci nu aveau nimic de spus. Un club de carte nu este o piesă de teatru pe care o joacă unii, iar cine n-a avut chef să citească vine să afle rezumatul.

Simțeam nevoia să întăresc această regulă, pentru că deși am tot amenințat până acum că cine vine și nu citește trebuie să plătească vinul, nu s-a întâmplat asta niciodată, pentru că ne-a fost prea jenă să-i punem pe necititori să plătească nota. iar lor nu le-a fost jenă să mai facă. Un răgaz de o lună ca să citești o carte, fie ea și de 500 de pagini, nu e deloc un răstimp mic, ci suficient. Așadar, de la următorul club nu mai primim loaze 🙂

Până atunci, faceți propuneri de cărți bune, ca să vedem ce alegem. Propunerile se primesc până pe 20 septembrie, după care trecem la vot.

 

 

Etichete:

17 comentarii la “Se mai încheie un club de carte, primim sugestii pentru altul” Subscribe

  1. IoanaS 06/09/2016 at 20:39 #

    Nici o privire – Jose Luis Peixoto
    Carnetul auriu – Doris Lessing
    Nimicul de temut – Julian Barnes
    Harfa de iarba. Arborele noptii și alte povestiri – Truman Capote

  2. adobrero 13/09/2016 at 18:29 #

    Elizabeth Strout, Olive Kitteridge
    Ngugi Wa Thiong’o, Râul care ne desparte
    Nurrudin Farah, Ascuns la vedere
    Karen Blixen, Din inima Africii

    Olive Kitteridge e de ceva timp pe lista mea. Restul sunt o provocare, cu tematică africană 🙂

    PS: Toate cărțile se găsesc de cumpărat în format electronic

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

placi

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.

Cum stăm cu moralitatea, noi ăștia educați în comunism

pionieri

Dacă e adevărat că predarea religiei în școli are rol de moralizare a maselor, atunci noi decrețeii, pionierii, șoimii patriei, de unde am învățat onoarea și moralitatea?

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

București în iarna din 1954

Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.

Biblioteca națională s-a deschis, dar nu funcționează

Biblioteca Națională Samsung

Biblioteca te păcălește că-ți face legitimație online, dar nu ți-o face decât la sediu, îți zice pe site că are anumite cărți, dar în depozit ele nu există, și nu împrumută cărți acasă. Niciodată. Avem un sediu ultracentral și modern de 100 de milioane de euro, doar ca suport pentru o reclamă Samsung deocamdată.