O comoara neasteptata a iesit la iveala dupa topirea nametilor, in Bucuresti cel putin. Cum aici se intampla toate noroacele, nu pot decat sa sper ca si restul tarii se confrunta cu aceeasi dilema: sa calce in ei sau sa-i protejeaze ca pe niste aducatori de noroc, cum sunt ei cunoscuti in istorie? Dat fiind ca sunt peste tot si ca nimeni nu a catadicsit sa dea cu vreo matura dupa ce n-a dat nimeni macar cu lopata, cacatii vi se lichefiaza sub talpi cand va asteptati mai putin. Ieri abia am reusit sa mai gasesc cativa intregi, la margini de trotuare, ca restul erau intinsi deja in diverse forme geografice de catre masuri mai mici, de conduri de domnisoare, sau de “stampile” mai late, de labe de domni.
