Cel mai important act al românului a devenit cardul de fidelitate. La farmacie. Nu buletinul, nu cardul de asigurat. Încă o mizerie pe care o tolerăm cu fatalitate mioritică, deși acolo sunt cele mai sensibile date ale noastre
Recent News Subscribe
Categories:
Ce cărți citim până în 2027, pe vremea asta
Care mai apucăm 🙂 Sărbătorim 15 ani de club de carte cu niscai literatură deocheată, ca orice adolescent în care colcăie hormonii și nu știe cum să-i folosească, Așa că se masturbează cu o mână pe carte și cu alta… dând pagina 😛
Lecții dintr-o viață aparent irosită
„Lecții”, de Ian McEwan, romanul bărbatului alb, privilegiat, născut și crescut în pliul cel mai generos al istoriei, dar care nu a reușit să facă nimic bun pentru generațiile următoare, chiar dacă și-ar fi dorit. Plus o chemare la un club de carte orgasmic, pe care ni-l dorim în continuare 😉
Ce-am găsit să fie al meu
În care Dollo învață să nu-și însușească obiectele găsite pe jos și chiar să nu mai fure altoaie de plante din grădinile altora
Cum și-au instalat primarul, păgânii ăștia de francezi
Fără imn, fără sobor de preoți, fără jurăminte pe ce are alesul mai scump pe lume, fără falsă solemnitate și cu niscai vin la final. Vive la democratie!
Vechituri
„Casa amintirilor”, de Yeal van der Wouden. O carte care ar fi putut să fie bună, dacă autoarea n-ar fi ținut neapărat să ne bage pe gât și sexul ei incert.
Carnavalul din Basel
Măști supradimensionate, muzică de fanfară, critică și autocritică, distracție și tradiție – în total trei zile și trei nopți de balamuc organizat nemțește. Mă rog, elvețienește.
Cum a ratat domnul Jean de la Sorbona ocazia de a rămâne filosof
Clubul de carte, acest „Pax litteraria universalis”, a pus față în față o capodoperă a literaturii universale – Aventurile lui Huckleberry Finn, de Mark Twain – și o lamentație a unui profesor de filosofie de la Sorbona, care se teme că lumea ar putea deveni un loc mai bun, dacă e lăsată pe mâinile wokiștilor
Onoare de taximetrist
Ca să nu fiu acuzată că-mi put toate când mai vin prin România, iată, am avut o interacțiune surprinzătoare cu un taximetrist-boltist din Capitală și mă grăbesc să dau mai departe exemplul ăsta de bună practică 🙂
Articles
-
Ce cărți citim până în 2027, pe vremea asta
-
Care-i treaba cu cardul de fidelitate
-
Lecții dintr-o viață aparent irosită
-
Industrienacht, cum își laudă elvețienii munca
-
Apocalipsa AI, după Harari
-
De toți banii
-
Ce-am găsit să fie al meu
-
Cum și-au instalat primarul, păgânii ăștia de francezi
-
Lecții dintr-o viață aparent irosită
-
Care-i treaba cu cardul de fidelitate
-
Ce cărți citim până în 2027, pe vremea asta
-
Ady: deoarece propunerea îmi aparține: 1. propuneri n...
-
Mrs. Green Foot: Uimitoarele aventuri ale vestitei Moll Flanders es...
-
Adrian C.: Cumpar de cate luni din farmaciile Ana Maria fiind...
-
-
Om bun: Piata se bazeaza pe statistici. De unde date pentr...
-
Radu: Eu am renunțat de mai bine de 15 ani la orice car...
-
Stelian: De mult, cu sau fara carduri de fidelitate, puncte...
-
Cris: Asta îmi amintește ce ochi mari a făcut o farma...
Ce citim luna asta
