Un om care plantează o pădure de salcâmi și unul care spală trotuarul din fața blocului. Două mostre de optimism într-o mare de deznădejde românească. E de ajuns, sunt mai multe sau fiecare dintre noi rumegă în colțul lui gândul salvării personale?
Articole recente Abonează-te
C. – Zi de zi este un confort să nu trăiești între oameni agresivi, frustrați, needucați

Nu cred că în România e iadul pe pământ, dar chiar cred că e mult mai greu să trăiești daca ai aspirații, dacă nu vrei să trăiești în bulă, dacă îți pasă de ce e pe lângă tine, de oameni, de animale …
Am stins un incendiu azi

Dar continuă să ardă prea multe focuri în țara în care pare că e mai ieftin să arzi deșeurile deși plătești și pentru colectarea lor selectivă. Plus o dilemă despre 112.
Iuliana: eu nu caut binele pe tavă, ci vreau să fac ceva pentru el

Nu cred că sunt masochistă, cred că sunt pe deplin conștientă de cine sunt și ce pot, și cred că aici este locul meu. Într-o țară în care nu totul merge bine, ba uneori ești efectiv exasperat.
Naționalitatea este un artificiu creat de alții și am învățat că trăitul pentru alții e o cale sigură către nefericire

Povestea lui V. plecat din Câmpulung ca să înțeleagă lumea „cu ochi sceptic”, un scepticism dobândit la orele de religie din liceu 🙂
Ne deranjează că busola românilor este deseori bazată pe misticism, nu rațiune

De ce totuși NU plecăm din România, deși ne deranjează atât de multe pe aici – despre teamă în varianta lui Sergiu, un român care financiar o duce bine.
Stelian Cristea – Colectiv nu e nimic bun, salvările sunt individuale

Sigur sunt un emigrant. Mă trădează accentul, dar și comportamentul, căci mai trag încă de pietrele de moară pe care le-am adus cu mine. Dar sunt într-o țară unde practic toți sunt emigranți. Foarte mulți ne admiră și ne respectă pentru puterea de a ne pune viața în două valize, ca să începem în altă parte. Sigur există discriminare…
România lucrului bine făcut la țară

Reciclarea la sate, Urlăria, arderea cauciucurilor și tradiția datului cu seen, când îi scrii primarului pe whatsapp ca să-și descurajeze votanții să mai fie proști.
Despre Harry și ăla care i-a scris cartea

Și despre cei 15.000 de români care au cumpărat produsul. Părerea mea.
După jumătatea vieții nu mai numeri realizările, doar anii

Cu ce am rămas din 2022 – un soi de bilanț cu link-uri. Probabil cel mai scurt post scris de mine în istoria blogului. Conține și pisici 🙂