toshiba-2020

Toshiba, 2010-2026

A fost iubită, chiar dacă, la început, nedorită. Și ne-a dat înapoi, înzecit.

toronto

Nu m-a omorât AI-ul. Încă

Am încercat să scriu un articol natural, bio, cum se făcea odată, și am dat tot peste inteligența artificială, pitită în spatele unei „surse de la fața locului”.

renunta la drepturi

Drepturile sunt doar pentru oamenii care ne plac

Acum 12 ani SRI voia să facă ordine în țară, să nu mai zburdăm anonimi pe Internet. N-a fost de acord Curtea Constituțională. Azi renunțăm la drepturile noastre puțin câte puțin, de fiecare dată când ni se spune că ceilalți sunt de vină.

Recent News

Vancouver și oamenii lui (VII)

vancouver0

Hai că ăsta chiar e ultimul episod, are și video… citiți ca să plec și io acasă. Și eventual să fac planuri pentru vacanța următoare, că deja m-am epuizat povestind despre asta din 2026 🙂

Read More 11 Comments

Coasta însorită a Canadei, British Columbia (VI)

sea to sky

După două săptămâni de colindat Canada am ajuns în sfârșit și în Vancouver, unde am fost luați de odihniți. Am fost îndopați cu sushi și alte mâncăruri exotice și supuși la plimbări lungi prin păduri și insule fermecate. A fost greu 😉

Read More 3 Comments

Alberta: munți, petrol și urși (V)

ghetarul0

Luăm avionul, schimbăm provincia și continuăm vacanța prin țara în care totul e mare: paturile, prețurile, bacșișurile și, în sfârșit, apar și urșii.

Read More 8 Comments

Trei săptămâni în Canada (IV) – Quebec City

hotel

După atâta colindat Canada de la un țărm la altul, când am ajuns la Quebec City am fost atât de obosiți încât pe o stradă din oraș am adormit. Că nici turismul ăsta nu e așa ușor cum crede lumea…

Read More 3 Comments

Trei săptămâni în Canada (III) – Toronto și Niagara

toronto barca

Cum vede un pakistanez Canada, comparativ cu America lui Trump, cum îl văd niște canadience pe Trump, și cum am văzut noi mărețul oraș Toronto și umeda Niagara.

Read More 4 Comments

Trei săptămâni în Canada (II) – Ottawa

pointe kiweki

Cum s-au luptat femeile canadiene ca să devină și ele oameni, care-i treaba cu Land acknowledgement și cum măsoară o franțuzoaică lungimea unei relații canadiene

Read More 4 Comments

Trei săptămâni în Canada (I)

bonjour

A durat mai mult să povestesc ce am făcut în Canada decât timp am petrecut efectiv acolo, dar acuma gata, pică măgăreața de voi să citiți, eu mi-am făcut treaba 😉

Read More 7 Comments

De ce credem toate tâmpeniile…

piersici

…spuse de niște străini, pe Internet sau în offline, dar ne vine greu să ne credem aproapele? Din nou o întâmplare cu mama, dar nu numai.

Read More 8 Comments

Când mama se transformă în copilul care-ai fost

cu mama in ghimes2

Ce se întâmplă cu valorile și instinctul de conservare al bătrânilor, atunci când dau în mintea copiilor sau atunci când… nu se mai pot abține?

Read More 17 Comments

Cum am ajuns să-mi repar mașina cu ranga

reparatie haion

În Uniunea Europeană, unde ni se cere să reciclăm sticle și cartoane, firmele de asigurări și service-urile auto te îndeamnă mai degrabă să arunci la gunoi mașina perfect funcțională, decât s-o repari, deși asta ar costa mult mai puțin decât o mașină nouă

Read More 13 Comments

Oldies but goldies

Strâns uniți în jurul SRI, întru salvarea planetară a Internetului

dumbrava-cosmoiu

Cum se derulează o ședință în Parlamentul României, în care SRI încearcă și reușește să impună o lege abuzivă, iar deputații se fac că se opun.

Discuție cu o viitoare ziarizdă/piarizdă. Trizdă!

A fost odata copiutza - sursa foto: http://www.cheatingculture.com

Pentru cine zicea că presa e plină de ingineri, făcuți ziariști de ocazie, am un mesaj încurajator: vine tare din urmă generația copy/paste. Hold your breath!

Epoca post adevăr, UE ține presa de mână și o încurajează să meargă spre lumină

eu-oficials

Jurnaliști europeni cer Comisiei Europene să-i apere de bogați, de politicieni și de ura cititorilor. UE știe că moartea presei = sfârșitul democrației, dar habar n-are ce e de făcut nici pentru salvarea uniunii, nici a presei.

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia

Cu prejudecățile la Roma

Vaticanul după ploaie

Cum am cheltuit pensia pe o lună a mamei la o masă de fițe la Pierluigi în Roma

Perla Harghitei din Călărași (V)

noi

Povestea casei din lemn de la Harghita și minunații unguri de la Ecowoodenhouses care au construit-o