Româncele cresc copii de chinezi

Ii iau de la cateva zile si-i fac de un an-doi, apoi plang dupa ei cand pleaca in China. Mamele chinezoaice nu stau cu ei, merg la lucru și-i lasă în grija bonelor românce.
Îi iau de la câteva zile și-i fac de un an-doi, apoi plâng după ei când pleacă în China

Dollores Benezic, articol apărut în 2005 în Cotidianul  

Chinezii se simt bine în România. De mai bine de zece ani ne-au invadat comertul, si-au inchiriat apartamente in cartierele noastre muncitoresti, si-au deschis restaurante cu specific si chiar gradinite pentru copii. Unii mai sfarsesc tragic, în vreun geamantan, dar majoritatea isi vad cuminti de afacerile lor, pentru care si-au lasat familiile si casele la mii de kilometri distanta. Cei mai multi vin aici impinsi de saracie, dar exista si exceptii, de proprietari de fabrici de confectii din China, care vin in Romania ca sa-si desfaca marfa. Chinezoaicele fac copii, pe care ii trimit pachet in China, dupa o perioada, variabila, in care sunt crescuti de… romance, pentru ca ele nu au timp de concediu maternal.

Legal, politia stie ca in Romania traiesc numai 3.000 de chinezi. Cati or fi ei in realitate, Dumnezeu stie. Cert este ca in Colentina, de exemplu, fieful asiaticilor care-si castiga existenta in angrourile Europa si Niro, zeci de romance pensionare sau casnice scot un ban frumos de pe urma progeniturilor de chinezi pe care le cresc, de la cateva zile pana la maximum doi-trei ani.

In tara noastra, intrata in atentia media internationale pentru indiferenta cu care-si trateaza copiii orfani, pare un paradox ca romancele sa creasca exact puii altor specii… Si totusi, bucurestencele din Colentina si-au gasit un job bunicel ca baby-sitter pentru chinezi.

“Zborul spre casa”, drama traita de parintii adoptivi si de copilul “romanizat”

Doamna C. (ii spunem asa pentru ca nu a vrut sa-si dezvaluie identitatea, de frica sa nu piarda bunatate de job de la chinezi, dar si pensia de boala pe care o primeste de la statul roman) are aproape 50 de ani, un apartament mare si ingrijit, si se vede de la usa ca e gospodina. Are cinci copii mari, unii deja la casele lor, iar din 2000 ingrijeste de copiii unor chinezoaice. Pana acum are trei in “portofoliu” si fiecare a plecat cu o bucatica din inima ei in China. Prima a fost o fetita, indragita imediat de toata familia doamnei C. O chema Xi O Rung (daca asa s-o scrie numele ei, “oricum era greu sa-i spui xiorung”…), dar mama de imprumut ii spunea pe numele romanesc, cu care o botezase, cu acceptul parintilor. “Ii serbam ziua in fiecare luna. Sotul meu era innebunit dupa ea si in fiecare luna venea acasa cu cate ceva ca sa-i serbam ziua de nastere”, povesteste doamna C, in timp ce imi arata cu nostalgie toate fotografiile inramate, din care ii zambeste, bucalat, prima “clienta”. Asa au serbat vreo 13 zile ale micutei, pentru ca dupa ce a facut un an si o luna, si-a luat zborul in China. Despartirea a fost dramatica. Cu o saptamana inainte, familia naturala si-a luat odrasla acasa, cu cateva etaje mai jos decat locuia doamna C. Copilul plangea acolo, iar mama-surogat pe langa usi. “Nu mai gandeam. Voiam sa ma arunc in fata masinilor. L-am rugat pe tata (pentru ca ei sunt mai calzi, dar chinezoaicele sunt foarte reci si rele cu noi, romanii) sa mi-o mai aduca macar o data inainte de plecare. Baiatul meu cel mic zicea sa luam fata si sa fugim cu ea in lume. Eram disperati toti. Cand ne-a adus-o, baiatul a dus-o in dormitor, unde-i placea ei sa se pupe in oglinda. Si multa vreme nu m-a lasat sa sterg pupicii ei de pe oglinda. Fata ne striga “mama” si “tata” iar cand a ajuns in China nu se mai dezlipea de albumul cu pozele noastre”, retraieste doamna C. drama de acum doi ani.

Cum sa-i faci capul plat, culcandu-l pe punga de orez

Locul micutei Xi a fost luat de un baietel de doua luni. “Zici ca de data asta nu mai pui atata suflet, dar nu poti sa nu te atasezi de ei. Toata dragostea de la cel pe care l-ai pierdut o reversi asupra urmatorului si tot asa. E o situatie pe care o acceptam tacit. Cand ni-i aduc, ei ne spun ca ni-i lasa pana cand se casatoresc, dar apoi vin si ne spun «mama, noi suntem chinezi, trebuie sa mergem la China» si te supui, ce sa faci?”, intelege doamna C.

A urmat al treilea baietel, care acum are 4 luni si pe care-l creste de la doua saptamani. Mama nu a stat nici un pic cu el, pentru ca trebuia sa mearga la serviciu. In schimb, toate mamele naturale dau indicatii pentru cresterea copiilor, cat mai aproape de specificul asiatic. “Mie mi-a dat o carte scrisa chinezeste, ca sa culc copilul cu capul pe ea, ca sa-i fac capul plat la spate, dar nu l-am culcat, ca plangea copilul. Cand auzeam ca suna la usa o puneam repede, sa nu se supere… O vecina din blocul de langa noi se chinuie cu punga cu orez, ca asa i-a dat mama copilului, sa-l puna cu capul pe punga. Au si ei obiceiuri. De exemplu ne-a spus sa nu-l spalam doua saptamani, dar cum sa nu speli copilul? La ei cica nu se spala copiii in primul an de viata, ci doar se sterg cu prosopul”, povesteste doamna C. intrigata.

Plata pentru dragostea cu care romancele cresc copiii de chinezi variaza in functie de negociere. Din 2000 pana acum a crescut de la 2,5 milioane de lei pe luna pana catre 4-5 milioane. E o suma frumusica, daca nu iei in considerare ce inseamna sa cresti un copil inca din primele zile, cand poate sa nu te lase sa dormi cu noptile. In plus, parintii adoptivi platesc la randul lor pretul atasarii de un suflet, timp de un an si ceva, dupa care sunt condamnati sa nu-l mai vada niciodata. Femeile, care in general sunt somere sau pensionare, isi completeaza astfel veniturile si-si gasesc o ocupatie. Stau cu grija cand scot copiii afara, in parc, sa nu cumva sa fie intrebate de necunoscuti ai cui sunt, de frica chinezilor care pot fi dusmanii parintilor copilului. Nu discuta nici macar intre ele despre numele de familie ale copiilor, pe de-o parte pentru ca sunt de neinteles pentru ele, apoi pentru ca niciodata nu stii despre rivalitatile clanurilor de chinezi.

De ce nu cresc copii de romani? Pentru ca pretul oferit de stat este ceva mai mic, conditiile impuse pentru mamele sociale sunt destul de drastice, iar banii primiti de la stat ar anula, probabil, celelalte drepturi pe care femeile le mai primesc (o pensie, un somaj etc). Totusi, dupa trei povesti de dragoste, sfarsite trist, doamna C. s-a hotarat: “Gata, dupa ce pleaca si baiatul asta, iau un roman. Nu mai suport. Macar pe ala il pot creste pana se face mare!”, conchide femeia care a crescut cinci copiii ai ei, dar se simte inca in putere si pentru altii.

 

Etichete: , , , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Restul de 60% e tăcere

deget

Portret colectiv al celor 60% absenți de la vot: Vine inspecția sanitară și o întreabă pe asistentă dacă anumite aparate de pe care trebuie să ia probe sunt dezinfectate. Asistenta zice că nu, că nu a avut timp. Inspectorul pune mâna pe soluție, dezinfectează aparatul, ia proba și pleacă mulțumit

Cât ne costă să „stârpim” prostituția și cât am câștiga dacă am legaliza-o

ashley

Statul a cheltuit un milion de lei și doi ani de anchete ca să descopere că prostituția se face și prin mica publicitate. Printre „proxeneți” – o femeie de serviciu care cumpăra prezervative la un salon de masaj, o studentă care-i organiza agenda unei fete, un ziar de mică publicitate…

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român

Mergând pe sârmă

domnul i

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.

Cum a distrus Oprescu o investiție de 14 milioane de euro, deturnând 5 milioane

oprescu_telegondola

Pentru o datorie de 5 milioane de euro a RATB către Metrorex, Primăria Capitalei preferă să arunce la coș o investiție de 14 milioane de euro, parte a unui proiect mai amplu, de 35 de milioane de euro, făcut din credite externe.

USR, mai bine nu se poate

candidati-scena

Am fost la congresul USR ca să-i cunosc mai bine pe oamenii pe care-i susțin. Am vrut să înțeleg de ce Nicușor Dan ține cu dinții și de progresiști și de conservatori, și cum s-a tranșat soarta partidului prin alegerea celor mai buni 21 de oameni care să-l conducă.