Infractorii români din Portugalia

Un roman si un portughez beau la carciuma. Amandoi se cam cherchelesc, iar romanul il ia la bataie pe portughez, care incearca sa scape printr-o fuga sanatoasa. Politia intervine, il ia la sectie pe roman, il roaga sa nu mai faca si-l duce acasa. Intamplarea reala, chiar daca suna a anecdota, arata cat de pasnic e poporul de la capatul Europei. E usor de imaginat ce terorizati au fost la venirea romanilor.

A u terorizat țara de la capătul Europei, furând din parcometre și bancomate.

 Dollores Benezic, serie de reportaje despre românii din Portugalia, publicată în Evenimentul zilei în 2007

De pe urma lor castiga bine si doi avocati, si un traducator. La mijlocul anilor ‘90, infractorii romani au descoperit si Portugalia, dupa ce facusera ravagii prin vestul Europei. Ajunsi la capatul continentului, au jucat intai cartea „refugiatilor”.

Cum in cultura portugheza nu exista traditia banutilor dati la cersetori, s-au orientat rapid spre parcometre si acum „lucreaza” la bancomate. 180 de romani sunt opriti in inchisorile portugheze, dupa statisticile Ambasadei Romaniei la Lisabona.

Mai multi umbla insa nestingheriti pe strazile Portugaliei, pentru ca sistemul functioneaza greu si trebuie sa furi de o suta de ori dintr-un magazin ca sa te aresteze, dupa cum povesteste un roman.

De partea legii, avocatii care-i apara pe romanii infractori si traducatorii care-i „interpreteaza” castiga bani frumosi de pe urma „fenomenului” care i-a speriat pe portughezi si i-a facut imagine proasta Romaniei.

Tara portilor descuiate

Un roman si un portughez beau la carciuma. Amandoi se cam cherchelesc, iar romanul il ia la bataie pe portughez, care incearca sa scape printr-o fuga sanatoasa. Politia intervine, il ia la sectie pe roman, il roaga sa nu mai faca si-l duce acasa.

Intamplarea reala, chiar daca suna a anecdota, arata cat de pasnic e poporul de la capatul Europei. E usor de imaginat ce terorizati au fost la venirea romanilor.

„In 1996-1997 a aparut primul val de tigani care au terorizat Portugalia cu furturile si au stricat imaginea Romaniei. Portughezii nu au traditia furtului, nici a bacsisului. Nu e in mentalitatea lor asa ceva”, povesteste impactul dintre cele doua civilizatii profesorul Dan Caragea, rezident in Portugalia din 1990, unde nu se incuiau usile pana sa vina romanii.Luate prin surprindere, autoritatile portugheze au facut cu greu fata valului infractional.

60.000 de euro pe an

Romanii s-au pretat in general la infractiuni fara violenta, spargeri de parcometre sau clonari de carduri. Spre deosebire de vecinii nostri moldoveni, care exceleaza in crime si au un sistem mafiot bine organizat. Cel mai bine le stie traducatorul Mihai But, care, din 1999, le interpreteaza autoritatilor de la Serviciul de Straini si Frontiera nelegiuirile romanilor si moldovenilor.

„Ca moldoveneasca e considerata limba straina”, rade But, care e platit de statul portughez cu 25 de euro pe ora de munca. „Nu lucrez mai putin de zece ore pe zi. Anul trecut am facut 60.000 de euro numai pe seama infractorilor romani si moldoveni”, isi lauda venitul, cu o unda de amaraciune, romanul But.

Traducatorul a ajuns in Portugalia in 1992, din intamplare, si a ramas aici din pasiune. Ii plac oamenii, clima, mancarea si vinurile si spune ca nu vede de ce s-ar mai intoarce acasa: „De ce sa ma intorc in Romania, ca sa-i vad pe politicieni cum se cearta si nu fac nimic pentru tara?”.

Damfuri romanesti

But simte ca traieste ca intr-un roman politist: „Traduc si interceptarile de telefoane, am ascultat si un omor in direct. Valul infractorilor moldoveni e foarte mare si constant – nu trece o saptamana fara o crima. Sunt foarte cruzi comparativ cu ai nostri, care se ocupa mai mult de furtisaguri”, povesteste But.

Daca nu sunt cruzi, ai nostri epateaza prin mirosuri. O banda de cersetori din Tandarei, care facea circuitul Valencia – Madrid – Lisabona, a fost prinsa in 2000. „La interogatoriu, o tiganca a scos de sub fuste, dintre picioare, o punga soioasa cu acte. Politista care le lua declaratii a lesinat de putoare, apoi s-a dus la toaleta si a vomat”, povesteste amuzat But.

Ultima „achizitie” a justitiei portugheze e un grup de tigani din Constanta. „Au batut recordul, au 54 de procese numai in Portugalia. Sunt prinsi din decembrie 2005, dar inca nu s-au descoperit toate infractiunile facute de ei. Acum fac scandal ca nu se simt bine in puscarie”, spune But. Cele mai prolifice zone din care provin hotii sunt Craiova, Bucuresti si Ploiesti.

Avocatul te scoate din rahat

Cel mai cunoscut aparator al romanilor din Portugalia e romano-portughezul Nelson Cabral. Are 31 de ani, face avocatura pe cont propriu de cinci ani si a ales tara de origine a tatalui pentru ca aici meseria ii confera un prestigiu.

„In Romania, avocatul e un om care face trafic de influenta si e vazut de oameni cu scarba, pentru ca foloseste metode smecheresti. Apelezi la el cand esti in mare rahat. In Portugalia insa, prestigiul profesional e real, ca si in alte profesii, pentru ca se obtin greu diplomele”, a constatat Cabral, care a copilarit, a facut liceul si Facultatea de Drept la Bucuresti, la bunicii materni. Si-a desavarsit educatia la prestigioasa Universitate portugheza Coimbra si in Anglia, ca sa-i apere tot pe romani.

„Acum apar unul prins in flagrant ca viola carduri. Isi va recunoaste vinovatia pentru ca ar insemna sa insulte inteligenta judecatorilor daca ar nega. Sta deja de un an jumate in inchisoare si probabil va lua doi ani”, admite Cabral, care in ochii instantelor portugheze reprezinta un fel de garant pentru infractor. „Judecatorii pot vedea ca nu toti romanii sunt infractori, mai exista si avocati”, glumeste Cabral.

Prestigiul profesional e dublat, in Portugalia, de respectul pe care autoritatile il arata oricarui platitor de impozite. Un portughez primeste corespondenta sub titulatura „excelentisimo senhor X”. Daca respectivul are si studii superioare, formularea se completeaza cu „dottor”. Chiar si infractorii sunt apelati cu aceeasi formula de respect.

Excelentisimo senhor dottor injura romaneste

Excelentisimo senhor dottor Nelson Cabral isi imparte acum inima intre romani si portughezi. E casatorit cu o romanca, tanjeste dupa copilaria petrecuta in Balta Alba si-i pare rau ca n-a putut sa-si faca un rost in Romania. A pastrat din copilarie savoarea injuraturilor romanesti.

„Mafia din avocatura m-a facut sa plec, in 2000, din Romania. Citesc zilnic presa din tara si imi pare rau cand vad ce potential ar avea Romania, fata de Portugalia, dar birocratia si lipsa de strategie o tin pe loc”, spune Cabral ce aude despre tara lui natala.

PORTUGHEZ ORTODOX
Avocatul care-i apără pe români recitând din Eminescu

Daca autoritatile portugheze si-au pierdut repede inocenta in fata infractorilor romani, nu la fel i se intampla avocatului Jose Preto. Considerat o celebritate in Portugalia, profesor de drept si avocat de succes, Jose Preto (47 de ani – foto) a facut o pasiune inexpli-cabila pentru Romania.

Preto e un acerb aparator al romanilor care dau de necaz pe meleaguri straine, iar pledoariile lui in instanta au devenit legendare prin insolit. El considera ca romanii care comit infractiuni ar trebui sa aiba circumstante atenuante deoarece intampina mai multe greutati in gasirea unui job, ca emigranti, decat un portughez.

„Politistul care l-a arestat a tras gresit concluzia ca romanul sparsese parcometrele. In fapt, el e un om caruia ii place sa aiba asupra lui mai multi bani”, a gasit Preto circumstante atenuante pentru un roman arestat ca furase bani din parcometre. In realitate, romanul abia se mai misca de burdusite ce-i erau buzunarele de monede.

Pe un altul, judecat ca-l batuse pe politistul care voia sa-l aresteze, Preto l-a aparat astfel: „Ideea romanilor despre onoare si rusine e la un nivel care ii face sa le sara mustarul mai repede decat noua, portughezilor”. Si astfel, simtindu-se jignit de banuiala ce plana asupra lui (ca era hot), romanul l-a batut mar pe politist…

Desigur, nu toate pledoariile lui Preto au succes in fata instantelor. Pana acum a aparat 20 de romani, sapte dintre ei in cazuri de drept penal, si a castigat cinci procese. Restul aveau probleme de munca.

In cazul instantelor „insensibile”, Preto foloseste citate din Eminescu. „Unde esti tu, Tepes Doamne!?” a fost una dintre incantatiile folosite de Preto in fata unui complet de judecata, lasat astfel cu gura cascata. Preto motiveaza simplu: „Desigur, folosesc citate din Eminescu atunci cand completele sunt neghioabe”.

Citiți și episodul despre românii frumoși din Portugalia

Etichete: , , , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

De ce ea?

tarau-victoriei-an

Povestea neromanțată a unei românce care a făcut pușcărie nevinovată, ca urmare a unui lanț de erori judiciare, deschis în 2000 de o anchetă a procurorului Cristian Panait, închis abia după 15 ani de procese

Doctorul cu 2000 de pacienţi şi 350 de oi

doctorul

Medicul Emil Crişan a făcut medicina de drag, dar a moştenit şi dragostea de animale de la strămoşii săi, aşa că azi îşi împarte priceperea între oameni şi animale.

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Învățăm greu, mimăm mult și uităm repede

iohannis

Săptămâna trecută, după 25 de ani de tergiversări, dosarul Revoluției s-a închis, fără să fie cineva pedepsit și fără să știm vinovații. Dar asta e deja istorie, acum ne arde incendiul din club, de data asta va fi altfel, acum au murit tineri nevinovați pentru profitul unora, nu pentru democrație și alte abureli.

Recursul la argumente

ilusion

De ce în 2017 e nevoie să le explici unora că oamenii sunt egali în fața legii și au aceleași drepturi indiferent de rasă, sex sau etnie – pentru că la televiziunea națională vine un avocat al poporului și neagă Holocaustul, și nimeni nu-l contrazice, deși avem și o lege care-l face pasibil de pușcărie pentru asta.

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.