Infractorii români din Portugalia

Un roman si un portughez beau la carciuma. Amandoi se cam cherchelesc, iar romanul il ia la bataie pe portughez, care incearca sa scape printr-o fuga sanatoasa. Politia intervine, il ia la sectie pe roman, il roaga sa nu mai faca si-l duce acasa. Intamplarea reala, chiar daca suna a anecdota, arata cat de pasnic e poporul de la capatul Europei. E usor de imaginat ce terorizati au fost la venirea romanilor.

 Dollores Benezic, serie de reportaje despre românii din Portugalia, publicată în Evenimentul zilei în 2007

Au terorizat țara de la capătul Europei, furând din parcometre și bancomate. De pe urma lor castiga bine si doi avocati, si un traducator. La mijlocul anilor ‘90, infractorii romani au descoperit si Portugalia, dupa ce facusera ravagii prin vestul Europei. Ajunsi la capatul continentului, au jucat intai cartea „refugiatilor”.

Cum in cultura portugheza nu exista traditia banutilor dati la cersetori, s-au orientat rapid spre parcometre si acum „lucreaza” la bancomate. 180 de romani sunt opriti in inchisorile portugheze, dupa statisticile Ambasadei Romaniei la Lisabona.

Mai multi umbla insa nestingheriti pe strazile Portugaliei, pentru ca sistemul functioneaza greu si trebuie sa furi de o suta de ori dintr-un magazin ca sa te aresteze, dupa cum povesteste un roman.

De partea legii, avocatii care-i apara pe romanii infractori si traducatorii care-i „interpreteaza” castiga bani frumosi de pe urma „fenomenului” care i-a speriat pe portughezi si i-a facut imagine proasta Romaniei.

Tara portilor descuiate

Un roman si un portughez beau la carciuma. Amandoi se cam cherchelesc, iar romanul il ia la bataie pe portughez, care incearca sa scape printr-o fuga sanatoasa. Politia intervine, il ia la sectie pe roman, il roaga sa nu mai faca si-l duce acasa.

Intamplarea reala, chiar daca suna a anecdota, arata cat de pasnic e poporul de la capatul Europei. E usor de imaginat ce terorizati au fost la venirea romanilor.

„In 1996-1997 a aparut primul val de tigani care au terorizat Portugalia cu furturile si au stricat imaginea Romaniei. Portughezii nu au traditia furtului, nici a bacsisului. Nu e in mentalitatea lor asa ceva”, povesteste impactul dintre cele doua civilizatii profesorul Dan Caragea, rezident in Portugalia din 1990, unde nu se incuiau usile pana sa vina romanii.Luate prin surprindere, autoritatile portugheze au facut cu greu fata valului infractional.

60.000 de euro pe an

Romanii s-au pretat in general la infractiuni fara violenta, spargeri de parcometre sau clonari de carduri. Spre deosebire de vecinii nostri moldoveni, care exceleaza in crime si au un sistem mafiot bine organizat. Cel mai bine le stie traducatorul Mihai But, care, din 1999, le interpreteaza autoritatilor de la Serviciul de Straini si Frontiera nelegiuirile romanilor si moldovenilor.

„Ca moldoveneasca e considerata limba straina”, rade But, care e platit de statul portughez cu 25 de euro pe ora de munca. „Nu lucrez mai putin de zece ore pe zi. Anul trecut am facut 60.000 de euro numai pe seama infractorilor romani si moldoveni”, isi lauda venitul, cu o unda de amaraciune, romanul But.

Traducatorul a ajuns in Portugalia in 1992, din intamplare, si a ramas aici din pasiune. Ii plac oamenii, clima, mancarea si vinurile si spune ca nu vede de ce s-ar mai intoarce acasa: „De ce sa ma intorc in Romania, ca sa-i vad pe politicieni cum se cearta si nu fac nimic pentru tara?”.

Damfuri romanesti

But simte ca traieste ca intr-un roman politist: „Traduc si interceptarile de telefoane, am ascultat si un omor in direct. Valul infractorilor moldoveni e foarte mare si constant – nu trece o saptamana fara o crima. Sunt foarte cruzi comparativ cu ai nostri, care se ocupa mai mult de furtisaguri”, povesteste But.

Daca nu sunt cruzi, ai nostri epateaza prin mirosuri. O banda de cersetori din Tandarei, care facea circuitul Valencia – Madrid – Lisabona, a fost prinsa in 2000. „La interogatoriu, o tiganca a scos de sub fuste, dintre picioare, o punga soioasa cu acte. Politista care le lua declaratii a lesinat de putoare, apoi s-a dus la toaleta si a vomat”, povesteste amuzat But.

Ultima „achizitie” a justitiei portugheze e un grup de tigani din Constanta. „Au batut recordul, au 54 de procese numai in Portugalia. Sunt prinsi din decembrie 2005, dar inca nu s-au descoperit toate infractiunile facute de ei. Acum fac scandal ca nu se simt bine in puscarie”, spune But. Cele mai prolifice zone din care provin hotii sunt Craiova, Bucuresti si Ploiesti.

Avocatul te scoate din rahat

Cel mai cunoscut aparator al romanilor din Portugalia e romano-portughezul Nelson Cabral. Are 31 de ani, face avocatura pe cont propriu de cinci ani si a ales tara de origine a tatalui pentru ca aici meseria ii confera un prestigiu.

„In Romania, avocatul e un om care face trafic de influenta si e vazut de oameni cu scarba, pentru ca foloseste metode smecheresti. Apelezi la el cand esti in mare rahat. In Portugalia insa, prestigiul profesional e real, ca si in alte profesii, pentru ca se obtin greu diplomele”, a constatat Cabral, care a copilarit, a facut liceul si Facultatea de Drept la Bucuresti, la bunicii materni. Si-a desavarsit educatia la prestigioasa Universitate portugheza Coimbra si in Anglia, ca sa-i apere tot pe romani.

„Acum apar unul prins in flagrant ca viola carduri. Isi va recunoaste vinovatia pentru ca ar insemna sa insulte inteligenta judecatorilor daca ar nega. Sta deja de un an jumate in inchisoare si probabil va lua doi ani”, admite Cabral, care in ochii instantelor portugheze reprezinta un fel de garant pentru infractor. „Judecatorii pot vedea ca nu toti romanii sunt infractori, mai exista si avocati”, glumeste Cabral.

Prestigiul profesional e dublat, in Portugalia, de respectul pe care autoritatile il arata oricarui platitor de impozite. Un portughez primeste corespondenta sub titulatura „excelentisimo senhor X”. Daca respectivul are si studii superioare, formularea se completeaza cu „dottor”. Chiar si infractorii sunt apelati cu aceeasi formula de respect.

Excelentisimo senhor dottor injura romaneste

Excelentisimo senhor dottor Nelson Cabral isi imparte acum inima intre romani si portughezi. E casatorit cu o romanca, tanjeste dupa copilaria petrecuta in Balta Alba si-i pare rau ca n-a putut sa-si faca un rost in Romania. A pastrat din copilarie savoarea injuraturilor romanesti.

Mafia din avocatura m-a facut sa plec, in 2000, din Romania. Citesc zilnic presa din tara si imi pare rau cand vad ce potential ar avea Romania, fata de Portugalia, dar birocratia si lipsa de strategie o tin pe loc”, spune Cabral ce aude despre tara lui natala.

PORTUGHEZ ORTODOX

Avocatul care-i apără pe români recitând din Eminescu

Daca autoritatile portugheze si-au pierdut repede inocenta in fata infractorilor romani, nu la fel i se intampla avocatului Jose Preto. Considerat o celebritate in Portugalia, profesor de drept si avocat de succes, Jose Preto (47 de ani – foto) a facut o pasiune inexpli-cabila pentru Romania.

Preto e un acerb aparator al romanilor care dau de necaz pe meleaguri straine, iar pledoariile lui in instanta au devenit legendare prin insolit. El considera ca romanii care comit infractiuni ar trebui sa aiba circumstante atenuante deoarece intampina mai multe greutati in gasirea unui job, ca emigranti, decat un portughez.

„Politistul care l-a arestat a tras gresit concluzia ca romanul sparsese parcometrele. In fapt, el e un om caruia ii place sa aiba asupra lui mai multi bani”, a gasit Preto circumstante atenuante pentru un roman arestat ca furase bani din parcometre. In realitate, romanul abia se mai misca de burdusite ce-i erau buzunarele de monede.

Pe un altul, judecat ca-l batuse pe politistul care voia sa-l aresteze, Preto l-a aparat astfel: „Ideea romanilor despre onoare si rusine e la un nivel care ii face sa le sara mustarul mai repede decat noua, portughezilor”. Si astfel, simtindu-se jignit de banuiala ce plana asupra lui (ca era hot), romanul l-a batut mar pe politist…

Desigur, nu toate pledoariile lui Preto au succes in fata instantelor. Pana acum a aparat 20 de romani, sapte dintre ei in cazuri de drept penal, si a castigat cinci procese. Restul aveau probleme de munca.

In cazul instantelor „insensibile”, Preto foloseste citate din Eminescu. „Unde esti tu, Tepes Doamne!?” a fost una dintre incantatiile folosite de Preto in fata unui complet de judecata, lasat astfel cu gura cascata. Preto motiveaza simplu: „Desigur, folosesc citate din Eminescu atunci cand completele sunt neghioabe”.

Citiți și episodul despre românii frumoși din Portugalia

Etichete: , , , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

iovaneasa

Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.

Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș

bucuresti

Gabriela Firea are mai multe atuuri decât au avut predecesorii ei: un buget mare, un consiliu obedient, guvernul de aceeași culoare politică și marele talent de a vorbi ca la televizor. Este un mister de ce nu reușește mai mult decât niște paranghelii jenante.

(II) Prostituatele, distracție și sursă de venit pentru polițiști

politie-prostituate

Partea a doua din interviul cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. După anii de glorie din comunism și zorii revoluției capitaliste, vin anii de hărțuire democratică din partea poliției și jandarmeriei

Ice age cu comision bancar argentinian

perrito moreno

Trecerea granițelor din Argentina în Chile și retur sau comisioanele bancare nesimțite l-ar face și pe un eurosceptic să iubească UE.

Mergând pe sârmă

domnul i

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.

Biblioteca națională s-a deschis, dar nu funcționează

Biblioteca Națională Samsung

Biblioteca te păcălește că-ți face legitimație online, dar nu ți-o face decât la sediu, îți zice pe site că are anumite cărți, dar în depozit ele nu există, și nu împrumută cărți acasă. Niciodată. Avem un sediu ultracentral și modern de 100 de milioane de euro, doar ca suport pentru o reclamă Samsung deocamdată.