A costat 20 de milioane de euro, dar încă mai stă în fluierul poliției

Dacă treci pe roşu sau „forţezi galbenul“ şi încurci intersecţia, te vede şi te dă prin staţie la „colegul“ din următoarea intersecţie. Ca şi în viaţă, în trafic cineva acolo sus te vede şi are grijă să te răsplătească mai devreme sau mai târziu.

C am asta ar trebui să ştie şoferii care circulă prin Bucureştiul central, adică zona cuprinsă între Piaţa Presei Libere la nord, Parcul Tineretului la sud, Răzoare în vest şi Moşilor-Ştefan cel Mare în est.

Teoretic, intersecţiile din inelul central sunt deja cuprinse în sistemul de management al traficului, monitorizate video şi coordonate de un computer ce ajustează automat timpii semafoarelor, în funcţie de aglomeraţia din trafic. Practic, în spatele acestui sistem, la butoane şi chiar în intersecţii, stau tot oameni, în special poliţişti cu fluierul şi bastonul.

Cum să vezi mustaţa şoferului

Totul se petrece cam de un an . În decembrie 2007 au fost echipate primele intersecţii, iar în mai 2008 primarul de atunci, Adriean Videanu, a inaugurat Centrul de Monitorizare a Traficului, situat undeva într-un sediu al UTI de pe Şoseaua Olteniţei.

Încăperea seamănă cu tot ce vezi în filme: un perete imens, capitonat cu ecrane, împarte oraşul în 40 de zone. În pătratele succesive se poate urmări fluxul de maşini de la nord la sud şi de la est la vest. La pupitre stau inginerii UTI, angajaţi de la Administraţia străzilor, gata să intervină dacă pică vreun semafor, Poliţia Comunitară şi Poliţia Rutieră, adică vocea care îi „dă prin staţie la colegii din intersecţii“ pe şoferii amatori de viteză.

Camerele de luat vederi sunt atât de performante încât pot face zoom pe numă rul maşinii sau chiar pe mustaţa şoferului. „Dacă vreau, pot să fac zoom până la Statuia Aviatorilor să văd cum e traficul acolo“, manevrează mândru camera din Piaţa Victoriei agentul-şef principal Florin Ştefănescu. Îl îndemn să manevreze un pic camera şi spre ferestrele premierului Boc din clădirea guvernului, dar îmi răspunde râzând că n-are voie.

2.400 de maşini la Universitate

Istoria se scrie şi aici filă cu filă. „Neavând la dispoziţie studii corecte de trafic, în fiecare zi recalibrăm valorile de trafic, comparând estimările cu realitatea“, ne impresionează cu grafice complexe directorul de proiect Claudiu Bălan, de la UTI.

Luni, 2 februarie, de exemplu, aşteptă rile lor, bazate pe înregistrările din alte zile de luni, spuneau că vom avea un trafic de maximum 1.000 de maşini la ora 11.00, între Piaţa Universităţii şi Rosetti. Realitatea a arătat că am avut 1.467 maşini. Pe 2 iulie 2008, de exemplu, tot pe acolo au trecut 2.400 de maşini.

Traficul bucureştean continuă să uimească. De un an e studiat şi monitorizat aici, ca un fenomen extraterestru, deşi marile oraşe europene au implementat deja acest sistem cel puţin din anii ’80. La noi încă mai depinde foarte mult de componenta umană. „Sunt 450 de intersecţii în Bucureşti. Sistemul de management cuprinde 140, în care deocamdată avem numai 115 camere. În general, traficul decurge normal prin aceste intersecţii, datorită semafoarelor controlate de computer, însă dincolo de inelul central traficul se blochează, mai ales dimineaţa şi seara, când oamenii pleacă din cartierele periferice sau se întorc acasă“, admite lipsurile Claudiu Bălan.

Cu 15% mai bine

Chiar dacă sunt computerizate, intersecţiile mai au nevoie de poliţiştii pe care-i apelează prin staţie agentul Florin Ştefănescu. „18 ani am dat din mâini pe stradă, dirijând ciculaţia în sectorul 1. Câteodată mă simt frustrat aici, când văd că se mai blochează ceva şi sunt nevoit să trimit pe cineva prin staţie. Până ajunge un coleg acolo aşvrea, dacă aş avea, aşa, o putere, să mă duc eu să dirijez circulaţia“, arată agentul cu degetul pe ecran spre o maşină care tocmai bloca un sens de mers în rond la Universitate: „Vedeţi, cu toate computerele, tot omul strică circulaţia, dacă nu se încadrează cum trebuie sau forţează galbenul“.

Programul de management al traficului ar trebui să se finalizeze în câteva luni. După aceea, autorii lui promit că se va simţi o îmbunătăţire de cel puţin 15% în circulaţia din Bucureşti. Pentru asta, însă, va mai fi nevoie şi de parcările „de descurajare“ şi de benzi unice de circulaţie pentru RATB.

În caz de accident, imaginile sunt stocate la nesfârşit

Sistemul de management al traficului a fost licitat, în 2007, şi adjudecat pentru aproape 20 de milioane de euro de consorţiul de firme UTI Internaţional – Swarco. UTI s-a ocupat şi de montarea cititoarelor de cartele pe mijloacele de transport în comun.

Programul are trei componente, doar două fiind funcţionale azi.

  • Străzile ce duc la cele 140 de intersecţii din program sunt dotate cu bucle inductive în asfalt, care numără maşinile şi transmit aceste informaţii la computerul ce ajustează timpii de „verde“ sau „roşu“ ai semafoarelor.
  • A doua componentă o reprezintă televiziunea cu circuit închis care permite monitorizarea traficului. Imaginile se înregistrează automat şi se stochează 30 de zile sau pe perioade nelimitate în cazul unor accidente.
  • A treia componentă vizează includerea în sistem a maşinilor RATB, care vor fi dotate cu staţii de emisie-recepţie şi GPS, astfel încât atunci când se constată că sunt în întârziere să li se dea undă verde preferenţial.

Bucureştenii care au probleme în trafic pot suna la numărul 021.9762, la care le va răspunde cineva din Centrul pentru Monitorizarea Traficului.

Etichete: , , , , ,

Trackbacks/Pingbacks

  1. Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș | România curată - 17/01/2018

    […] Videanu a cumpărat 1000 de autobuze Mercedes, (teoretic dotate deja cu GPS) și a implementat sistemul de management al traficului, plus cardul comun RATB Metrorex. Pe toate doamna Firea vrea acum să le refacă, cu aerul că ea […]

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

(II) Prostituatele, distracție și sursă de venit pentru polițiști

politie-prostituate

Partea a doua din interviul cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. După anii de glorie din comunism și zorii revoluției capitaliste, vin anii de hărțuire democratică din partea poliției și jandarmeriei

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

Cum s-a „optat” pentru ora de religie

scoala

Curtea Constituțională îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă. Motive pentru care peste 90% dintre părinți au făcut cereri ca să-și înscrie copiii la ora de religie.

În așteptarea telefonului de la Angela Merkel

tausance-bun

Ce mai face echipa care l-a ajutat pe Iohannis să strângă un milion de like-uri pe Facebook și să ajungă președinte

Cum a distrus Oprescu o investiție de 14 milioane de euro, deturnând 5 milioane

oprescu_telegondola

Pentru o datorie de 5 milioane de euro a RATB către Metrorex, Primăria Capitalei preferă să arunce la coș o investiție de 14 milioane de euro, parte a unui proiect mai amplu, de 35 de milioane de euro, făcut din credite externe.

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.