Nicio luna

I mi cer scuze daca v-am indus in eroare (zic daca pentru ca vad ca unii mai fusesera pacaliti de evenimentul unic si repetabil dupa sute de ani : D) cu cele doua luni ale mele grase. Daca va consoleaza cu ceva va asigur ca asta noapte, fix la 12.30, am scos si eu capul pe balcon si…. N-am vazut nici macar o luna, darmite dooo.

Ca sa ma iertati va ofer o imagine din Bucuresti, facuta de prietenul Bogdan, care a ales mai demult sa vada Romania doar in vacantza, si iata ce bine i se arata. Rarutz si mai dragutz : D.

Bucurestiul-lui-Bogdan

Pentru cei care vor sa vada mai multe imagini facute de Bogdan, uite aici http://www.flickr.com/photos/9831513@N03/

Etichete: ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Sărăcia se învață în familie și e ocrotită de stat

teclas

În Deltă oamenii se zbat ca peștii pe uscat: nu au de lucru, dar fac copii ca să trăiască din alocații. Copiii lor le vor călca pe urme. Needucați, necalificați, vor fi următoarele generații de votanți cu sacoșa.

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

Ziua 4: Și chinez, și ateu, și friguros

Cica daca Adam si Eva ar fi fost chinezi

Azi am explicat unui conclocuitor chinez cum funcționează termoficarea românească; i-am băgat mințile în cap recenzoarei care voia să mă înregistreze doar pentru că trecusem pe la mama, și apoi am bârfit copios cu niște recenzoare bătrâne și puțin ciupite de molii, ca mine 😛

Slăbiciunile unei femei puternice

katharine-graham

„Personal history”, de Kay Graham, cândva cea mai puternică femeie din America, la cârma Washington Post: despre jurnalism, politică, feminitate și neîncredere. O carte despre cum era America great în secolul trecut.

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉

Îmi pasă de turci, dar de noi mi se rupe

proteste-turcia

Mai știe cineva azi de ce au ieșit revoltații noștri la Universitate în iarna lui 2012? Merge sănătatea mai bine? Țara e mai bine guvernată? Au ieșit din foame cetățenii ăia însetați de demnitate?