Amintiri din Epoca de carton

geamantan-exterior

Am descoperit ieri, la mama, primul geamantan din viata mea. Mai are inca eticheta din 1981 (cand a fost fabricat), si un soi de „grafitti” din prima „deplasare” in care m-a trimis mama, cativa ani mai tarziu (probabil in 1983): aveam 14 ani, eram clasa a 7-a si vedeam pentru prima data marea, intr-o tabara la Costinesti. 

geamantan-interiorGeamantanul e mititel, din carton acoperit cu ceva musama, vinilin maron, cacaniu, iar inauntru are lipite poze care arata ce-mi marca mie viata la acei 14 ani: o poza cu Margareta Paslaru, una dintr-un film cu Bette Davis, alta dintr-o revista de cinema care era pe vremea aia, nu mai retin cum se numea – cu poza lui Alain Delon, Piedone 😀 (originalul)  si inca unul, nu-l recunosc acuma. Imi amintesc ce mandra eram cand am plecat la mare, prima mea iesire in lume in care am avut ocazia sa vad lucruri fantastice: plaja, nudisti (erau la Costinesti, mai spre epava), scoici. Faceam plaja aliniati pe nisip ca sardelele, si nu ne intorceam de pe o parte pe alta decat cand ne spuneau profesoarele. Intram in apa cu program si in general eram foarte ascultatori. Nu stiu de ce, dar nici nu ne trecea prin cap sa fim altfel.

Nu era greu atunci fara telefon mobil, laptop, Ipod, Internet, muzica in casti si alte accesorii , pentru ca aveam carti pe care le citeam si cu lanterna pe sub patura, iar  serile erau magice, la discoteca – era vorba de statiunea tineretului, deh – unde se faceau si concursuri de tabara. Deja imi fugeau ochii la baietii mai mari, in care incercam sa dibuiesc cate un Rhett Butler incipient (personajul masculin principal din Pe aripile vantului). Inutil sa va spun ca era degeaba, ca aratam ca un baietel, tunsa scurt si cu o conformatie care n-avea nimic feminin la vremea aia.

Nu stiu ce vreau sa va zic cu postul asta, decat ca pe mine m-a emotionat revederea geamantanului meu de copil-adolescent. Nu e subiect de film pentru Mungiu, categoric 😉

Etichete: , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Turism nemţesc în Transilvania: “Adevărata Românie poate fi descoperită numai la sat”

Casutele de vacanta ale lui Jonas din Valea Verde

„Pupă-mă-n fund şi rămâi sănătos!”, salutul medieval inedit al sighisorenilor, a provocat, in epoca, indignarea Vienei, iar azi le smulge zambetele turistilor straini

Rulată Germania

marcela

Cum mi-am înscris mașina nemțească în România și am trăit să povestesc despre asta

Și ce ne-a dat nouă UE? Mai mult ne-a luat!

dabuleni

Cum se vede Uniunea Europeană de la margine, de pe malul românesc și mai prost al Dunării – de la Cazane până la Dăbuleni.

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român

Ce caută englezii în Grecia

karaoke

În timp ce milioane de estici se dau peste cap să emigreze în vest ca să facă bani, englezi, germani sau canadieni vin în Grecia ca să trăiască decent, în căutarea unui stil de viață care nu le mai e accesibil în propriile țări.

Când gardul te dă de gol că ești nababul satului (III)

gardul

Proba șanțului și a zidului drept la sate; Viață de turnător de beton la mână; Azi ești tânăr și mâine îți cumperi gard jaluzea