Declaratie de dragoste

flori de camp

Nu spun usor „te iubesc”. De fapt n-am spus-o prea des in viata, si de cate ori m-a apucat a fost prea tarziu sau degeaba. Efectul 0. Poate de asta cand am iubit m-am comportat aiurea, incercand sa compensez lasitatea in fata acestor doua cuvinte mici, cu impetuozitatea gesturilor. Am iubit intotdeauna cu disperarea omului care se teme ca va pierde, si evident ca am pierdut. Cred ca asta e o lege a lui Murphy sau oricum ceva scris de un intelept care raspandeste lumina la conferintele de dezvoltare personala.

Unii ar spune ca gesturile fac mai mult decat cuvintele, si sunt de acord si cu asta. De aceea am pus greutatea maxima pe gesturi si m-am ascuns in cuvinte multe, dar fara rost. De curand am inteles ca modul meu de a iubi ma aduce mai aproape decat vreau sa accept de felul posesiv si sufocant cu care m-a inconjurat mama. O iubire grea, la care n-am putut sa raspund si de care am fugit tot timpul, desi am apreciat-o. La randul meu iubesc si simt nevoia sa arat asta prin gesturi, cocolosiri, insistente, autoritarisme de genul „lasa-ma pe mine sa fac asta pt tine, ca stiu mai bine” sau „chiar daca tu nu vrei si nu stii, te asigur ca asta e bine pentru tine”. Pesemne ca asta e bine numai pentru forul meu interior, acolo unde o fiinta mica si egoista imi cere sa fac lucrurile astea ca sa compensez faptul ca nu sunt capabila sa spun in doua cuvinte esenta lucrurilor si sa-i las apoi celuilalt libertatea de a-si trai viata alaturi de mine, cu placere. Ii ofer prea mult sau prea insistent niste lucruri pe care nu le apreciaza, ci se vede silit sa le accepte ca sa nu ma simt eu rau.

Sunt invidioasa pe cei care pot iubi cu detasare si isi pot controla sentimentele astfel incat sa nu-si transforme partenerii in victime. Pana de curand credeam ca ei nu iubesc de fapt suficient. De aici si nenumaratele greseli pe care le-am facut pana acum, chiar si acum, la maturitate, cand se presupune ca stii cum trebuie sa iubesti si nu mai faci prostii din prea multa ardoare. Si totusi le-am facut. Probabil ca le voi mai face, dar acum am aflat ca e important sa-i spui „te iubesc” atunci cand simti, si nu cand crezi ca asta mai salveaza ceva. Cand cuvintele sunt doar un colac de salvare nu mai salveaza de fapt nimic, ci doar arunca o jerba de flori ofilite peste o apa care nu mai face deloc valuri.

Pentru tot ce a fost pana acum si mai ales pentru tot ce va urma, pentru ca stii sa ma iubesti, si sa astepti ca eu sa inteleg asta, si pentru ca de data asta nu e nici prea tarziu si nici degeaba, te iubesc! 🙂

Etichete:

3 comentarii la “Declaratie de dragoste” Subscribe

  1. Oana B. 08/10/2009 at 21:52 #

    Deci, da… tre sa vezi piesa de La Motoare, „Te iubesc! Te iubesc?”. Un schimb de replici: Ea, dupa ce il trezeste pe el, la miezul noptii: „-Te iubesc! Tu ma mai iubesti ca la inceput?”. El: „Esti nebuna!” Ea: „Atat?” El: „Si ma-ta!” 😀

  2. Negura 01/11/2009 at 00:30 #

    Ea, dupa ce il trezeste pe el, la miezul noptii: „-Te iubesc! Tu ma mai iubesti ca la inceput?”. El: „Esti nebuna!” Ea: „Atat?” El: „Si ma-ta!”

    :)))))

    Nici ca se putea exprima mai bine parerea partii tari.

    • Dollo 01/11/2009 at 00:40 #

      Cateodata e buna si reactia asta decat nicio reactie 😉

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Life’s a bitch, prison bitch

irina-jianu-6-560x419

Irina Jianu, condamnată în lotul „Trofeul calității” alături și pentru Adrian Năstase, ispășește șase ani de pușcărie în închisoarea construită chiar de firma ei, în 2006, la Bacău

Ce înseamnă să fii cioban

cioban

În pofida unei potenţe proverbiale, datorată chipurile cărnii de oaie, ciobanii nu mai au căutare la fete, iar o viaţă de celibat şi mizerie la oi nu mai e pe placul tinerilor.

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Cât ne-a costat înflorirea sectorului 3, în campania electorală 2016

begonia1

Primarul Negoiță a cumpărat gazon la preț dublu față de piață, apoi l-a tăiat și aruncat ca să planteze în loc begonii. Cât au costat ele și de ce primarul refuză să spună?

USR, mai bine nu se poate

candidati-scena

Am fost la congresul USR ca să-i cunosc mai bine pe oamenii pe care-i susțin. Am vrut să înțeleg de ce Nicușor Dan ține cu dinții și de progresiști și de conservatori, și cum s-a tranșat soarta partidului prin alegerea celor mai buni 21 de oameni care să-l conducă.

Cum e PSD-ul în Germania

metin-hakverdi2

Ce promite în campanie un parlamentar german de origine turcă, votat de peste 40% dintre alegători: impozitarea multinaționalelor, creșterea impozitelor pentru bogați, subvenții pentru femei și săraci