Mesageria mea vocala si oamenii fara umor

D e cativa ani am un mesaj de intampinare la mesageria vocala care starneste reactii diverse in interlocutorii care nu reusesc sa ma gaseasca la telefon. „Cine ma cauta?” Atat. Si majoritatea se apuca sa vorbeasca cu mine, iar la mijlocul frazei se aude un beep si-si dau seama ca de abia de atunci ar trebui sa lase un mesaj. Cei care au simtul umorului rad si imi spun ca e haios. Ceilalti se enerveaza, ma admonesteaza si unii chiar imi cer sa renunt la mesajul „de prost gust”.

Cand l-am inregistrat m-am gandit, evident, sa fac ceva altfel decat „nu pot raspunde acum, va rog sa lasati un mesaj dupa semnalul sonor, bla, bla”. Nu ma gandeam ca va reuni atata frustrare in cunoscutii mei, dar stiti de ce-l pastrez? Pentru ca mesajul asta imi arata ceva din adevaratele sentimente ale oamenilor fata de mine.

De exemplu, avem cunoscutul care nu ma stie foarte bine, dar ma suna ca sa ma anunte de ceva anume. Cand ma gaseste in sfarsit imi spune pe un ton politicos: „V-am mai sunat, aveti un mesaj foarte interesant la telefon…!”

Cunoscuta care face PR la vreo firma/institutie si doreste sa-mi castige bunavointa, stiti genul care te pupa la inceput si la final de conversaatie, si ti se adreseaza cu „diminutivuletze”, desi nu te-a vazut niciodata sau cel mult de doua-trei ori la cateva evenimente,  dar atarnarea de aceeasi toarta cu tine ii da ei un statut aparte in organizatia pe care o reprezinta, in ochii sefilor – „asta se bate pe burta cu ziaristii” –  ei bine cunoscuta asta se extaziaza de-a dreptul in fata mesajului: „Vaaai, am ras cu pofta de mesajul tau, scumpica, ce tare eeeee. Nu mi-am dat seama si iti spuneam de zor despre actiunea noastra la care te asteptam cu draaag…”

Cunoscutul care te stie de ceva vreme, a indraznit sa-ti ceara si un serviciu, i l-ai facut, si te suna ca sa-ti multumeasca, dar sa-ti mai ceara inca ceva, mic: „Aaaa, e ceva in neregula cu telefonul tau…! Cum, asa e mesajul tau? Mda, in fine, uite de ce te-am sunat…”

Cunoscutul care te suna ca sa-ti propuna o afacere, pe care o vrei si tu, dar parca nu esti sigur. Si astepti un semn de undeva, care sa-ti arate daca e bine sau nu: „Te-am mai sunat de cateva ori. Te rog sa-ti schimbi mesajul ala, nu e normal asa ceva. Oamenii pierd timpul cu pacaleala asta a ta. E o prostie, sa ai grija sa-l schimbi…”

Prietenii de bere, dupa ce au trecut de faza in care s-au hlizit la mesaj, si de faza in care lasau mesaje in care faceau misto de mesaj: „Schimba-ti baaaa, in p…a mea mesajul ala ca imi mananca minutele degeaba…”

Si mesajele care supravietuiesc acestei intampinari hulite suna cam asa: „Alo?! Esti? Nu esti?! Alooo! Ce naiba se intampla, s-a intrerupt? Sunt eu, cutarica….” iar mesajul de la „iubi”: „Eu te caut, cine dracu sa te caute?!”

Etichete: ,

One Response la “Mesageria mea vocala si oamenii fara umor” Subscribe

  1. Raluca 28/10/2009 at 03:22 #

    Cine-ti spune, draga, "scumpica"…? Hai nu pot sa cred ca PR-izdele sunt asa prostute… Pe bune… Mi-e rusine… 🙂

    Si ai dreptate si cu mesageria… si eu am avut si nu era asa amuzanta ca a ta (desi cand vorbeam se auzea Eva in fundal… o stii… ca m-ai ajutat s-o incinerez..:D..), dar totusi oamenii ma admonestau ca le mananca minutele si timpul…. Vax! 🙂

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Discuție cu o viitoare ziarizdă/piarizdă. Trizdă!

A fost odata copiutza - sursa foto: http://www.cheatingculture.com

Pentru cine zicea că presa e plină de ingineri, făcuți ziariști de ocazie, am un mesaj încurajator: vine tare din urmă generația copy/paste. Hold your breath!

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Plasturii lui Negoiță – cât au costat și de ce s-au dezlipit

lipire-plasturi

50.000 de bucățele de „not so safety walk” cumpărate de la 3M au fost lipite bucată cu bucată de oamenii ADPB, pare-se la fel de prost cum a fost gândită toată lucrarea de pe Bulevardul Unirii

Nu există o legătură între creșterea avuției bisericii și calitatea vieții enoriașilor

oti

Interviu cu fondatorul Asociației Secular Umaniste din România, Atila Nyerges, despre religie, credință, știință și imoralitatea legăturii dintre biserică și politicieni, pe la spatele poporului prezumat credincios.