A incaruntit „mec”-ul

McDonald's Unirii

Va amintiti ce tare ni s-a parut cand au aparut primele McDonald’s-uri in Romania? Cum stateam la coada la hamburgeri? Cum admiram stilul american care le da de lucru tinerilor, studentilor, ii invata sa isi inceapa carierele de jos, de la spalat podele si golit cosuri, avansand apoi la tejghea, la bucatarie si, in final, sa devina manageri de hamburgerie? In anii 90, pe final, „mec”-ul parea solutia ideala pentru tinerii care voiau si un job si timp pentru studii. Ba, era chiar cool sa lucrezi la „mec”. Ceva s-a schimbat in astia 14-15 ani. Acum, la Unirii, la casa te serveste o doamna trecuta de 40 cu alura de fosta lucratoare la APACA, supravegheata de un domn carunt si slab care pare un intelectual proaspat disponibilizat din vreo firma de proiectari. Podelele nu mai sunt spalate de tinerele sictirite, ci de doamne impacate cu soarta, care pare ca au schimbat halatele albastre de femei de serviciu in vreo intreprindere de stat cu uniformele -pantalon+camasa cadrilata –  de la Mc. Si paznicul are o fatza de baiat de la tara teleportat din ograda direct in pantofii cu varf alungit si costum larg si lung la maneci. Se plimba printre mese cu mainile la spate si cu mandrie tampa, generata de ecusonul pe care scrie „Securitas”.

Nu stiu de ce s-a produs schimbarea asta de personal, Mihnea zice ca el asa si-a dat seama ca a venit criza. Eu imi amintesc ca acum vreo doi ani am incercat la EVZ sa trimitem un reporter incognito sa se angajeze oriunde prin Bucuresti. A reusit intr-o singura zi sa-si gaseasca vreo patru job-uri. La KFC a fost chiar disputat intre restaurantul de la Unirii si cel din Romana, desi spusese clar ca n-are vreo calificare, si nici nu-i placea la bucatarie :D. Penuria de forta de munca era teribila in domeniu. In orice domeniu, de fapt. Intre timp a venit criza. Un articol dintr-un ziar financiar spune ca McDonald’s a angajat anul asta peste 500 de oameni din afara Capitalei. Sa nu fi mai gasit batranul Mc tineri la tara sau sa fi plecat toti tinerii din tara? Sa fie de vina inaltele idealuri ale pustilor de la noi care prefera sa dispretuiasca un job intr-un fast food doar pentru ca in filmele americane modelul de looser vinde pantofi ca Bundy sau hamburgeri? Ori avem de-a face cu personaje bulversate de criza varstei mijlocii din American beauty?

Tags: , , ,

7 Responses to “A incaruntit „mec”-ul” Subscribe

  1. Andrei 30/11/2009 at 17:14 #

    E vrajeala… am incercat asta vara sa o ard part-time intr-un Mc d-asta si nu s-a putut. Voiau oameni… cu experienta la spalat podeaua

    • Dollo 30/11/2009 at 17:22 #

      Poate voiau majori. Am si eu un nepot care a tot incercat sa se angajeze pana sa implineasca 18 ani si era refuzat din cauza asta. Sau era platit la negru.

  2. Kiwi Legendaru` 30/11/2009 at 17:30 #

    E mai complicat cu fast food-urile. Daca vrei sa lucrezi acolo e ca si cum te-ai inscrie intr-o secta. Vor sa stai pe viata si sa gandesti precum mancarea lor. Fals. Cum ar spune Vadim: Masonii maghiari, evrei, care controleaza lumea!

  3. andix 30/11/2009 at 17:38 #

    la noi le zice "Mc.Joburi"si nu le prea vrea nimeni. ce scrii tu aici seqmana cumplit cu primul "Mec" in care am intrat in Canada – atmosfera aia trista de Gara de Nord in mizerie. mitul Mc.D nu dureaza foarte multi ani si nu de la criza se rasufla, ci pentru ca se prind oamenii care e treaba si se ajunge la normalitate.

    • Dollo 30/11/2009 at 18:11 #

      mai degraba tristete umana, nu mizerie. Mc-ul de care zic e primul din tara, al de la Unirea, care a fost si remodelat de curand. Nu arata mizer, ci doar trist. Cat despre normalitate, nu prea o vad prin Romania… 😉

  4. mihnea 03/12/2009 at 04:50 #

    erata: primul din tzara e ala din romana.. '95.. 🙂

    • Dollo 03/12/2009 at 16:40 #

      io stiam ca ala de la Unirea, dar tu esti mai tanar, stii mai bine 😛

Leave a Reply

Oldies but goldies

Pentru Dan. Și pentru toți cei care au murit „ca fraierii” la Revoluție

O bunică de pe strada care-i poartă numele lui Dan

Azi e doar un nume de stradă în Berceni. Pe ea locuiesc oameni. Probabil unii dintre ei s-au enervat acum câțiva ani când au fost nevoiți să-și schimbe buletinele pentru că primăria le schimbase numele străzii.

Pe barba mea, poliția face ce vrea

barba

În era datelor biometrice, în care computerul face recunoașteri faciale chiar și sub burka, poliția română îi refuză unui bucureștean înnoirea permisului de conducere pentru că nu vrea să-și radă barba

Dacă ai vrea să trăiești doar atât cât poți

maini

Când mai vedeți reclame cu bătrâni râzând cu toată placa într-o lumină caldă, solară, să știți că ăia nu sunt nici români, nici la azil. Și poate nici așa bătrâni 😉

Fatalismul mioritic se tratează cu drujba

diana

Vă mai amintiți că în Drumul Taberei începuse construcția unei noi linii de metrou? Asta e povestea oamenilor care i-au împins liniile și peroanele mai pe mijlocul bulevardului, ca să nu le afecteze pomii.

Nostalgii maso-comuniste de 1 Mai

steaguri

O frântură dintr-o zi grea, muncitorească, a unui chelner hâtru de la Restaurantul Riviera din Parcul 23 August.

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?