Ia banii, ia banii! Toti parintii vor asta pentru copiii lor, prin urmare pe tavita cu obiecte oferite spre alegere cu ocazia taierii motului/ruperii turtei, in fata copilului de un an se lafaie invariabil o oarecare suma de bani. Tot acolo, cheile masinii, bijuterii, oglinda, farduri, pieptan, un Ipod, o carte… Copilul, usor traumatizat de gasca ce-l inconjoara, cateva zeci de maini intinse spre el, una care-i leaga parul, alta care i-l taie, un cor de voci care se extaziaza de figura lui nedumerita, ii striga diverse indemnuri, ii zambesc sau il aclama. Toti ii fac poze, cu telefonul, cu aparatul foto sau pur si simplu il tintuiesc cu privirile. Inchipuiti-va ca sunteti in locul copilului. Nici acum, adult, nu cred ca mi-as dori sa fiu in locul ala, darmite sa ma gandesc ce as alege.
Ritualul e vechi si cred ca urmareste o legenda a ursitoarelor bune, care-i pun copilului diverse daruri in leagan, prin care-i influenteaza viata. Tavita cu obiecte s-a transformat intr-o distractie pentru adultii veniti la petrecere, si in subsidiar e un soi de programare sau predictie a vietii copilului. Obiectele puse acolo reflecta si dorintele parintilor pentru copiii lor. Sunt multi care sustin ca alegerile facute la un an le-au influentat vietile. Mie mama mi-a zis ca am ales creionul si un caiet. Ce ar fi de comentat?! Tava e mica si nu tolereaza instrumente muncitoresti, cum ar fi o sapa, un pikamer, un polonic, o matura.
Stefan, finul meu, a ales cheile masinii lui taica-su, pentru ca ii placea sa se joace cu ele si-i plac in general mecanismele, printre care si masinile. Pe aceeasi tava era ditamai teancul de bancnote, pe care Geta, mama-sa, i-l tot impingea in fata. Copilul nici n-a schitat vreun gest. Asistenta s-a resemnat sa comenteze ca pana la urma va deveni mecanic auto, si tot va avea bani, deci nicio paguba ca n-a ales banetul.
La fel Ioana, fetita de aseara. A tinut asistenta incordata timp de cateva minute, mancand cu pofta din turta pe care nasa tocmai i-o rupsese deasupra capului. Intre timp prietenii parintilor isi dadeau cu parerea: trebuia sa-i punem un pasaport, sa aleaga sa plece; oare de ce banii sunt asa impinsi in fata in toate cazurile, remarca un altul; de ce esti pus sa alegi la un an, cand habar n-ai ce vrei, nu mai bine te pune sa alegi acuma, mare?, se intreba altul. In fine, la insistentele publicului (si dupa ce painea i-a fost smulsa miseleste din manute) Ioana s-a indurat sa aleaga pieptanul, oglinda si rujul.
Comentariile au continuat: isi va deschide un salon de frumusete, indrazneste sa spere bunica. (Pe vremea mea alegerile astea indicau ca femeia va fi frivola si preocupata strict de propria frumusete, ceea ce nici asta nu e rau, ca tot aducatoare de bani e, dar sub alta forma 😉 ) Copiii mai maricei au inceput sa-si intrebe parintii: eu ce am ales tatii, eu ce am ales? O fetita ar fi vrut sa aleaga si ea, din nou, acum pe la 11-12 ani. „Mai bine ai alege vreo doi neuroni, ce zici? Ca sa ai patru!”, ii replica tatal amuzat.
Toate ostilitatile se petreceau intr-o vila, inghesuita „urbanistic” intre alte vile, undeva in Baneasa, pe celebra strada Iancu Nicolae. Simbolul clasei imbogatite a Romaniei. Alege banii, alege banii!…
nu imi amintesc ca la noi, in RM sa fie asa un obicei… si bine ca nu e, si asa musteste lumea de prostie!
🙂 e mai degraba un joc de societate
Ce ritual barbar, "Doamne ajuta!". Ce naiba le-o trebui, dupa ce traumatizeaza saracul copil la botez sa il mai supuna o data la chin… Noroc ca omul nu retine amintiri de la acea varsta, ca altfel cred ca majoritatea ne-am uri parinti/bunici&co…
Un PS foarte offtopic: cum de blogul tau nu are posibilitatea sa trimita mail la comentarii noi?
@andreea – habar n-am 🙂 Nu sunt familiarizata cu chestiile astea tehnice. Dar intreb si revin cu raspunsul ori cu rezolvarea 😉 Multam de semnalare
Update: s-a rezolvat, nu se poate 😀 Cica asa e tema, ca sa schimb ceva la ea trebuie sa fim foarte priceputi, si nu suntem. Inca. Solutia ar fi sa te abonezi la comentarii, cica.
Of, of, mai mai 🙂 M-am gandit la abonarea cu pricina, dar e doar un RSS amarat pe care tot "manual" trebuie sa il accesez. Asa ca deocamdata ma bazez si pe memorie ca sa revin pe unde am umblat.
Dar poate intr-o zi schimbi tema 🙂
Inca nu m-am plictisit de ea, de tema 🙂 Dar, uite, am aflat ca poti subscrie la RSS Comments de exemplu cu Outlook-ul, Google reader etc si astfel primesti update-urile automat. Daca nu asta voiai ma tem ca nu inteleg exact in ce consta treaba, ca eu sunt bloggeritza de putina vreme, la fel si utilizatoare de programe din astea automate 🙂
Pai daca a ales cheile de la masina poate sa devina si pilot la formula unu , nu neaparat mecanic auto .
Daca alegea un cutit devenea macelar ?
Poate bucatar. Sau ucigas. 🙂
Important e sa fie platit: ucigas, bucatar, macelar, banu' conteaza! 😉
Pe Jack Spintecatorul nu l-a platit nimeni , dar nici nu a fost prins !
Ce trebuia sa aleaga ca sa devina avocat ?
Dar politician ? 🙂