Disperarea unui preot de tara

A m zis ca o vreme voi sta departe de subiectul „biserici”. Parte din pricina ca am scris suficient despre asta, pentru moment, parte pentru a mai lasa spiritele incinse sa se calmeze. Nu pun la socoteala reactiile isterice si agresive pe care le-am primit pe telefon sau email, care nu au nimic a face nici cu credinta, nici cu un minim de civilizatie necesar oricarui dialog. Am descoperit azi, insa, pe blogul unui cunoscut – nu indraznesc sa-l numesc prieten, dar e un om care-mi place – o scrisoare a unui preot de tara, care acuza, intr-un stil blajin (specific unor preoti cu care cred ca am vrea multi sa ne intalnim in viata), rapacitatea capilor Bisericii Ortodoxe Romane. Preotul numeste explicit birurile absurde pe care inaltii ierarhi le-au pus pe capul fiecarei parohii, fara deosebire. Obiceiuri de care eu, in serialul din EVZ, n-am putut decat sa pomenesc in treacat, deoarece sunt foarte putini preotii care ar recunoaste aceste realitati intr-o discutie publica. Nici preotul de pe blogul lui Claudiu Tarziu nu-si dezvaluie identitatea. Lesne de inteles de ce. Va las doar sa cititi disperarea preotului si va invit sa comentati. Pe aceia care au criticat demersul EVZ, ii invit sa comenteze, deopotriva, si mai ales sa-mi scrie daca considera ca si apelul preotului incrimineaza credinta si religia sau doar atrage atentia asupra unor practici care nu a nicio legatura cu religia, ci cu dorinta de expansiune si imbogatire.

Etichete: ,

2 comentarii la “Disperarea unui preot de tara” Subscribe

  1. Emanuel 07/11/2009 at 01:25 #

    Pentru ca nu ma consider vrednic sa dezbat tema o sa pun un link:
    https://www.youtube.com/watch?v=t7QS_ZQQQwQ

  2. romania inedit 10/11/2009 at 04:53 #

    Eu chiar in ziua de sfantu aranghel m-am confruntat cu lacomia preotilor .

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Cum s-a „optat” pentru ora de religie

scoala

Curtea Constituțională îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă. Motive pentru care peste 90% dintre părinți au făcut cereri ca să-și înscrie copiii la ora de religie.

Ce caută englezii în Grecia

karaoke

În timp ce milioane de estici se dau peste cap să emigreze în vest ca să facă bani, englezi, germani sau canadieni vin în Grecia ca să trăiască decent, în căutarea unui stil de viață care nu le mai e accesibil în propriile țări.

Ziua 7: Facerea de bine e ca recensământul fără CNP

Cuvantul recenzorului de la blocul meu

Azi am recenzat prin telefon o persoană care se afla la coadă la moaștele sfântului x. CNP-ul încă era facultativ.

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

Nostalgii maso-comuniste de 1 Mai

steaguri

O frântură dintr-o zi grea, muncitorească, a unui chelner hâtru de la Restaurantul Riviera din Parcul 23 August.

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉