Maidanezul Base

A m auzit azi de trei ori aceeasi fraza spusa la tv de tot atatia politicieni ratati trimisi de partid ca sa umple spatiul de emisie la televiziunile de stiri: „La mitingurile noastre electorale nu batem copii!”. Cred ca asta a fost scrisa pe tabla la sediul PSD cand li s-a facut instructajul papagalilor pentru ultima saptamana de campanie si li s-a parut lor ca e o zicere incarcata de ironie muscatoare la adresa contracandidatului. Nu au mai ramas probabil sa citeasca si avertismentul scris cu litere mici, ca depasirea dozelor de ironie poate avea efecte contrare. Asta se intampla de cate ori te apuci sa faci politica dupa retete care nu ti se potrivesc, scrise de altii. Cam asa l-am simtit si pe Basescu in campania asta, intr-o contradictie totala cu candidatul de acum cinci ani sau de acum noua ani la primarie. Parca n-a mai avut incredere in instinctele lui si s-a lasat prea mult pe mainile staff-ului. Un staff care n-a fost capabil sa acopere toate capcanele taberei adverse si nici sa scoata in evidenta partile tari ale omului lor. O calitate care l-a impus pe Base in politica, dar care parea pierduta in campania asta, am redescoperit-o azi citind interviul cu Base de pe www.tolo.ro. Dincolo de jumatatile de raspunsuri  si de lucrurile nespuse, interviul luat de Tolontan a stiut sa-l readuca un pic la viata pe omul Base si sa-l arate cumva in ultima lumina a zilei: cand isi recunoaste greselile, isi cere scuze si vede ca ar putea fi cam tarziu. Omul Base le spune acolo romanilor ca stie ca a gresit, dar nu promite ca nu mai face. Le propune sa aleaga intre raii lui si raii lui Geoana, fara sa promita ca raii lui vor fi mai buni ca ai celuilalt, pentru ca stie ca nimeni nu l-ar crede. Daca as fi staff-ul lui Base m-as duce acasa si l-as lasa sa se descurce singur in ultimele zile, pentru ca sigur ar reusi sa-l bata pe Geoana cu spontaneitate si instinct. Base e acum ca un maidanez corcolit in casa, care deprinde toate sensibilitatile unui caine de rasa. Cand ajunge iar pe drumuri nu mai e in stare sa le faca fata haitelor, daca e tinut in lesa. Lasat liber cred ca si-ar aminti cum sa muste. Sau macar sa-l tavaleasca un pic prin praf pe pudelul Geoana.

Tags:

No comments yet.

Leave a Reply

Oldies but goldies

Perla Harghitei din Călărași (V)

noi

Povestea casei din lemn de la Harghita și minunații unguri de la Ecowoodenhouses care au construit-o

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.

Prezență inedită a lui Budha la răstignirea lui Iisus la București

soldati-jandarmi

Un Pilat din Pont grăsuț și chel a stârnit polemici în rândul audienței de la răstignirea lui Iisus – ediția 2014

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia

Fatalismul mioritic se tratează cu drujba

diana

Vă mai amintiți că în Drumul Taberei începuse construcția unei noi linii de metrou? Asta e povestea oamenilor care i-au împins liniile și peroanele mai pe mijlocul bulevardului, ca să nu le afecteze pomii.

De ce ea? (2)

tarau-curte

Cazul Daniela Tarău: viața în arestul Capitalei, pentru un om care se știe nevinovat, ancheta lui Cristian Panait și procesul absurd, în care niciun judecător nu catadicsea să citească dosarul.