Maidanezul Base

A m auzit azi de trei ori aceeasi fraza spusa la tv de tot atatia politicieni ratati trimisi de partid ca sa umple spatiul de emisie la televiziunile de stiri: „La mitingurile noastre electorale nu batem copii!”. Cred ca asta a fost scrisa pe tabla la sediul PSD cand li s-a facut instructajul papagalilor pentru ultima saptamana de campanie si li s-a parut lor ca e o zicere incarcata de ironie muscatoare la adresa contracandidatului. Nu au mai ramas probabil sa citeasca si avertismentul scris cu litere mici, ca depasirea dozelor de ironie poate avea efecte contrare. Asta se intampla de cate ori te apuci sa faci politica dupa retete care nu ti se potrivesc, scrise de altii. Cam asa l-am simtit si pe Basescu in campania asta, intr-o contradictie totala cu candidatul de acum cinci ani sau de acum noua ani la primarie. Parca n-a mai avut incredere in instinctele lui si s-a lasat prea mult pe mainile staff-ului. Un staff care n-a fost capabil sa acopere toate capcanele taberei adverse si nici sa scoata in evidenta partile tari ale omului lor. O calitate care l-a impus pe Base in politica, dar care parea pierduta in campania asta, am redescoperit-o azi citind interviul cu Base de pe www.tolo.ro. Dincolo de jumatatile de raspunsuri  si de lucrurile nespuse, interviul luat de Tolontan a stiut sa-l readuca un pic la viata pe omul Base si sa-l arate cumva in ultima lumina a zilei: cand isi recunoaste greselile, isi cere scuze si vede ca ar putea fi cam tarziu. Omul Base le spune acolo romanilor ca stie ca a gresit, dar nu promite ca nu mai face. Le propune sa aleaga intre raii lui si raii lui Geoana, fara sa promita ca raii lui vor fi mai buni ca ai celuilalt, pentru ca stie ca nimeni nu l-ar crede. Daca as fi staff-ul lui Base m-as duce acasa si l-as lasa sa se descurce singur in ultimele zile, pentru ca sigur ar reusi sa-l bata pe Geoana cu spontaneitate si instinct. Base e acum ca un maidanez corcolit in casa, care deprinde toate sensibilitatile unui caine de rasa. Cand ajunge iar pe drumuri nu mai e in stare sa le faca fata haitelor, daca e tinut in lesa. Lasat liber cred ca si-ar aminti cum sa muste. Sau macar sa-l tavaleasca un pic prin praf pe pudelul Geoana.

Etichete:

No comments yet.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Miron Radu Paraschivescu

Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai

Pe barba mea, poliția face ce vrea

barba

În era datelor biometrice, în care computerul face recunoașteri faciale chiar și sub burka, poliția română îi refuză unui bucureștean înnoirea permisului de conducere pentru că nu vrea să-și radă barba

Nu există o legătură între creșterea avuției bisericii și calitatea vieții enoriașilor

oti

Interviu cu fondatorul Asociației Secular Umaniste din România, Atila Nyerges, despre religie, credință, știință și imoralitatea legăturii dintre biserică și politicieni, pe la spatele poporului prezumat credincios.

Secretul Rozaliei din Criţ: “Ne-a ferit Dumnezeu de emigrare aicea, că avem mult de lucru”

Minunata ciorba ardeleneasca a adunat Europa la aceasi masa

Cu timpul oamenii au constatat că activităţi pe care noi le considerăm plictisitoare, pentru că le facem zi de zi, pot fi vândute foarte bine străinilor, care nu le-au văzut niciodată

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale