Felicitari, tovarasico!

Felicitare

Am fost aseara intr-un loc – despre care o sa va povestesc mai pe larg in curand – unde m-am simtit foarte bine si unde am avut placerea sa rasfoiesc, dupa 20 de ani, revistele si „almanahele” Cinema de pe vremea lui Ceausescu. Un regal, va asigur. Mi-am amintit de copilarie si adolescenta, cand asteptam cu nerabdare aparitia „Cinema” cam cum asteapta azi pustimea noile carti despre Harry Poter (cred). A fost o senzatie stranie ca, in timp ce eu aveam strafulgerari cu pozele lui Elvis, Alain Delon (pe coperta din spate) si ale lui Florin Piersic, Nea Marin sau Olga Tudorache (pe prima coperta), in jurul meu tinerii de azi (maica!) discutau despre cinematografia mondiala, rostind nume pe care nu numai ca eu nu le-am auzit niciodata, dar cred ca nu le-au auzit nici multi dintre astia care fac filme pe la noi acuma  😀 Poate exagerez. Oricum, am vazut cu ocazia asta minunatul film pentru copii si nu numai „Where the wild things are”.

Daca mai aveti unde sa-l vedeti, vi-l recomand. O combinatie de duiosie, prietenie, tristete si singuratate care nu va pune neaparat probleme de constiinta dupa, ci doar va face sa va simtiti bine in timpul… 🙂

Iar ca bonus, o fotografie dintr-o vreme cand patria isi felicita fiecare nou cetatean, ca pe un membru de seama. Am gasit-o printre „almanahele” din aceeasi perioada.

Etichete: , , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Parcul meu IOR

Parcul IOR

Mi-a fost alături 40 de ani, m-a crescut și relaxat. Acum e rândul meu să-l apăr de șmecheri. Dacă sunteți din sectorul 3, veniți mâine la Titan ca să ne păstrăm parcul.

Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș

bucuresti

Gabriela Firea are mai multe atuuri decât au avut predecesorii ei: un buget mare, un consiliu obedient, guvernul de aceeași culoare politică și marele talent de a vorbi ca la televizor. Este un mister de ce nu reușește mai mult decât niște paranghelii jenante.

Cine-l bate pe prinţul Charles, la popularitate, în Viscri

Patul care asteapta musafiri in casa Gerdei din Viscri

Transilvania li s-a arătat străinilor exact aşa cum este. Un ţinut minunat, locuit de oameni în esenţă buni, dar inconştienţi de valoarea moştenirii pe care o au în bătătură.

Bolivia: cocaleros, cholitas, sărăcie și frumusețe cât cuprinde

20180320_141433

Frunze de coca amare și politică dulce, socialistă. Bolivia și oamenii ei.

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

Cât valorează un om? Dar după moarte?

sidonia cu geo bogza si miron

Cum am descoperit-o pe Sidonia Drăgușanu – scriitoare, ziarist freelancer în timpul războiului, activistă feministă, sfătuitoarea doamnelor, prietena domnilor – deși o uitase toată lumea, inclusiv Uniunea Scriitorilor