Anvers si revers

Ce poti sa vezi in Anvers intr-o singura zi si aia ploioasa

Pana la Anvers am facut cam o ora jumate, din Bruxelles. Cu trenul care circula cu viteze mici, din cauza lucrarilor la calea ferata pentru viitoarea linie de TGV care va lega si Bruxelles-ul de restul oraselor cu trenuri de mare viteza. Pe cat de mica e viteza trenului, pe atat de mareata e gara centrala din Anvers. Cu peroane pe patru nivele, cu o cladire istorica superba, reconditionata in urma cu cativa ani, toata constructia s-a facut sub trafic, fara sa se opreasca o secunda circulatia normala a trenurilor. Nu va ganditi ca sunt nemti, ca si la ei mai intarize trenurile, cu 10 pana la 50 de minute. Partea proasta e ca la Anvers se anunta in flamanda chestia asta, asa ca stai ca prostul pe peron si nu stii de ce nu vine trenul.

Anvers e total diferit de Brugges. E un oras port, foarte bine dezvoltat, cu o economie care duduie pe bune, nu ca aia a lui Tariceanu de acum doi ani. Se simte asta pe strada. Dar, are si el parte de turismul lui. Nu ca Brugges, care numai din asta traieste. Cand iesi din gara ai doua optiuni: sa alegi partea din dreapta, unde e gradina zoo, sau partea din stanga, de unde incepe strada diamantelor si a bijuteriilor, continuata cu strada Meir, a tuturor magazinelor si marcilor din lume. Apoi zona istorica bine conservata. Noi n-am fost pasionati de diamante, desi umbla vorba ca daca chiar vrei sa cumperi bijuterii, acolo trebuie sa mergi. Elementul esential al acestui shopping e targuiala, negocierea care poate sa-ti scada din pret si pana la o mie de euro. Va dati seama despre ce sume vorbim, asa ca trecem mai departe.

Impunatoare si interesanta e Catedrala gotica, care se lauda zilele astea cu o expozitie Rubens si nu numai. Rubens are si statuie in piata, la doi pasi de catedrala. Cu 5 euro vizitezi catedrala si vezi si expozitia de tablouri cu tematica religioasa care ocupa jumatate din catedrala. Constructia impresioneaza prin maretie, dar si prin sculpturile din lemn pe care le etaleaza in cele cateva altare si strane.

Am pierdut vreo ora in catedrala cu pricina, dupa care ne-a luat foamea. Asa ca am mancat o oala cu moules – scoici – in vin alb si am baut o bere Koning. Foarte bune amandoua. S-a intamplat la o terasa din piata primariei, alta cladire remarcabila, la fel ca si casele flamande din jurul pietei.

Apoi am mers pana la apa, unde am fi putut sa vizitam Muzeul marinei, daca n-ar fi fost inchis. La intoarcere am ratacit strada, dar ne-am ghidat dupa turnul catedralei. Si am nimerit pe strada cu curve in vitrine. Eu, in extaz, cu aparatul foto de gat, ele speriate, imi faceau semne disperate sa nu le pozez.

Vremea s-a inchis brusc si a inceput o ploaie torentiala care ne-a refugiat la o terasa in fata altei beri. Intr-un tarziu a trebuit sa ne strecuram printre stropi, spre gara, unde ne-am urcat intr-un tren cu puternic miros de transpiratie. Avea niste vagoane vechi si obosite, iar la fiecare plecare si sosire in statie scoteea niste ragete de magar exploatat cu cruzime de un stapan nemilos. Cand am ajuns in Bruxelles, alta ploaie cu bulbuci ne-a risipit mirosul de transpiratie din nari, dar ne-a udat pana la piele. In Belgia se zice ca zilele insorite le numeri pe degete.

Etichete: , , , , ,

2 comentarii la “Anvers si revers” Subscribe

  1. mihai 11/07/2011 at 00:14 #

    Orasul se cheama Antwerpen (doar valonii si francezi ii zic altfel), iar berea este Koning.

    • Dollo 11/07/2011 at 09:53 #

      Asa-i, multumesc pentru precizare si corectura.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Strâns uniți în jurul SRI, întru salvarea planetară a Internetului

dumbrava-cosmoiu

Cum se derulează o ședință în Parlamentul României, în care SRI încearcă și reușește să impună o lege abuzivă, iar deputații se fac că se opun.

Fără dosar cu șină la Consulatul Boliviei

20180224_105612

Aventurile birocratice din lumea care nu vrea să înțeleagă avantajele renunțării la vize turistice.

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

Maidanezul antrenat să fie Saint Bernard

Codruț și nepotul lui, Vasile

Codruț a fost cules de pe străzile din Craiova, în 2004, și a devenit azi unicul maidanez cu atestat de câine de căutare și salvare din dărâmături. O performanță la care ajung maximum 10% din câinii de rasă la nivel internațional.

Cum s-a făcut de am aflat povestea Amitei Bhose

AmitaBhose_Vaideeni1980

Fascinanta istorie a unei indience care s-a îndrăgostit de România citindu-l pe Eminescu, a lăsat familie și avere în urmă și a venit să trăiască în comunismul fără apă caldă și curent în căminele din Regie.

Suntem mai proști decât ne credem, dar ne și cam place

ignoranta

Oamenii sunt mai puțin înclinați să caute informații după ce află că se înșală, deoarece le place să se simtă bine, nu incompetenți. În plus, când li se confirmă părerile, chiar false, creierul lor secretă dopamină și se simt ca atunci când fac sex sau mănâncă ciocolată.