Mandrie de inginer

Inginerul Panaite Mazilu si poetul nepreche

Am cunoscut azi un om interesant. Are 95 de ani, e membru de onoare al Academiei Romane si a fost supranumit „profesorul de rezistenta al Romaniei”. Nu va ganditi la miscarea de rezistenta, ci la calcule complicate de rezistenta a materialelor, facute de inginerii structuristi pentru cladiri. Am discutat cateva ore bune, despre viata in Romania, de pe vremea monarhiei pana acum, si dincolo de tema discutiei, care ma interesa pe mine, domnul Panaite Mazilu si-a varsat si el cateva of-uri. Unul dintre ele, de care marturisesc ca ma faceam si eu un pic vinovata, este acela ca inginerii sunt desconsiderati pe nedrept de umanisti, pe motiv ca ei n-ar sti sa se exprime la fel de literar ca filosofii, avocatii, profesorii sau alte categorii considerate exclusiv si pe nedrept intelectuali.

Mie niciodata nu mi-au placut stiintele exacte. Matematica in special a fost chinul vietii mele de elev. Cand am ajuns ziarista m-am falit de multe ori cu sintagma: „de aia m-am facut ziarista, ca sa n-am treaba cu matematica”. Si nu sunt singura. Redactiile sunt pline de fete, in special, complet afoane la matematici. Culmea e ca si ziaristii de economic sunt la fel de paraleli cu calculele ca si noi astilalti de la social sau cultura. Poate de aia s-o fi dus si dracu presa, ca suntem prea mandri de nestiinta noastra.

Nu suntem, insa, singura breasla de asa zisi intelectuali certati cu cifrele. Totusi, sau poate de aceea, nu avem respect pentru oamenii care stiu sa manevreze cifrele. Nu va spun o noutate daca va amintesc una din numeroasele glume despre ingineri. „Care e asemanarea dintre un inginer si un caine: amandoi au priviri inteligente, dar nu stiu sa se exprime”. Imi amintesc chiar ca in urma cu cativa ani, cand am scris un articol despre marii ingineri romani, in EVZ, am starnit valuri de comentarii si injuraturi la adresa mea, care am indraznit sa scriu ca in ultimii ani ai comunismului intra la Politehnica si cine nu voia. Eu fiind una care n-a dat la Politehnica, ci de vreo cateva ori, fara succes, la ASE.

Consideratiile mele pe marginea fenomenului ingineresc se bazau pe relatiile cu colegii de liceu, in special baieti certati cu orele de limba romana, care au scos un 5 si au intrat taras la facultati din cadrul Politehnicii. Eu ca sa intru la filosofie am tocit texte mult mai elaborate decat sinusurile si cosinusurile lor. Privind in urma nu stiu care am iesit mai castigati. Oricum, in ultimii 20 de ani am citit si auzit atatia agramati cu diplome de licenta incat consideratiile despre ingineri nu-si mai au rostul. Iar in epoca internetului, a limbajului prescurtat si sms-izat, a inculturii promovata cu orice pret la ore de maxima audienta, ne transformam intr-o natiune agramata indiferent de pretentii si pregatire.

Totusi, o umbra care planeaza de zeci de ani asupra breslei ingineresti il macina inca si pe inginerul Panaite Mazilu, care mi-a zis asa azi: „Degeaba ne contesta pe noi umanistii, ca noi nu facem parte  din cultura generala. Eu intreb: domnule, ce diferenta e intre scriitorii, umanistii, filosofii, de acum 2000 de ani si cei de azi? Ce, Sofocle era mai putin decat Shakespeare? Ce, Demostene era un orator mai mic ca astia de acum? Nu. Poate erau chiar mai mari. Dar nu astia au produs progresul de care ne bucuram noi azi, ci stiinta si inginerii. Or tot ce produc inginerii consideram ca ni se cuvine. Daca un inginer scrie Alecsandri cu x in loc de cs e considerat incult. Dar daca un umanist nu stie ce e aceea o ecuatie de gradul1 sau 2 el se lauda cu asta. Unde e adevarul in toata chestia asta? Eu cred ca matematica, stiinta trebuie sa faca parte din cultura generala. Matematica disciplineaza gandirea. Un istoric n-ar putea sa scrie despre victoria lui Mihai Viteazu la Calugareni si pe pagina urmatoare sa scrie ca Sinan Pasa a ocupat Bucurestiul, nu?”.

Inginerul Mazilu e mandru de cariera lui de 70 de ani, de faptul ca a modernizat teoria constructiilor in Romania – chiar daca ele se fac acum fara respectarea unor normel legale – si la 95 de ani are inca o minte limpede, si o memorie plina de informatii din toate domeniile.  O sa scriu in curand cum a reusit el sa fie primul care aplica norme antiseismice la o constructie din Romania.

LATER EDIT: Articolele pe care le-am scris despre profesorul Mazilu in EVZ pot fi citite aici si aici

Etichete: , , , , , ,

5 comentarii la “Mandrie de inginer” Subscribe

  1. Radu Vasile 04/03/2010 at 01:37 #

    Adevaru e, ca am vazut multi matematicieni, care din cauza sanatatii mentale, au imbatranit frumos.

    E drept ca, am vazut si din cei care nu au facut fata marii misiuni pe care matematica o pune pe umerii celor ce o urmeaza si au innebunit.

    Insa, cum zicea si profu meu de Analiza Functionala, noi de bine de rau, mai stricat mai nestricat, ne exprimam in limba romana si inca in vreocateva.

    Umanistii in schimb, astia de la limbi mai ales, doar atit.

    Daca ii pui fata in fata cu matematica, dau indarat, nu se descurca nici macar un pic. Sa nu consideram adunarea scaderea inmultirea si impartirea sub titlu de matematica, pentru ca atunci ar insemna ca echivalentul acestora in limba romana ar fi:

    mama, caca, pipi, tata.

    Zici ca ai facut filosofie, trebuie sa fi observat totusi, ca, printre cei mai mari matematicieni s-au numarat si filosofi (Descartes, pitagora etc) si viceversa.

    Ceea ce spune domnul inginer este perfect adevarat, prin matematica nu inveti sa manuiesti cifre, am sa iti arat cursul meu de analiza matematica si ai sa vezi ca 1% din el e compus din cifre.

    In matematica inveti sa manuiesti concepte, sa construiesti lumi, sa stii sa te ghidezi dupa anumite reguli care iti sunt date ca existente si pornind de la ele sa iti construiesti reguli noi de viata, sau sa le descoperi.

    Greseala este insa a sistemului de invatamant demotivant.

    Eu cand am intrat la facultatea de Matematica am auzit la primul curs urmatorul text:

    "uitati tot ce ati invatat in scoala referitor la matematica. Aia nu e matematica".

    Si mare dreptate aveau. Acolo lumea se chinuie sa ne transforme in rezolvitori de probleme si atit. Ai ca tema 100 exercitii pentru acasa din culegerea de carbunaru.

    Habarnai de ce tre sa faci exercitiile alea, ce reprezinta ele, la ce folosesc si ce in viata reala se bazeaza pe ele.

    Ce e mai trist, e ca acelea sunt doar exemple pedagogice care in viata reala nu se regasesc.

    Ati vazut acele integrale care le calcullai de te lua dracu si la final dadeau 0?

    Sa moara bibi daca in viata reala, unde se folosesc integralele (de exemplu la calcul de volum pe corpuri neregulate), da vreuna 0 sau vreo cifra exacta.

    De multe ori nici nu sunt calculabile cu metodele invatate in liceu, alea pe care trebuie sa le stii ca altfel nu treci clasa, ci in viata reala, ele se aproximeaza cu o eroare de, folosind metode de integrare numerice

    cum ar fi metoda dreptunghiurilor, a trapezelor, metoda Simson, Newton coats cu noduri Cebasev.

    Astea se folosesc in viata reala si sunt intuitive.

    Spre exemplu daca am un teren de suprafata neregulata, deci nu e patrat, sau ceva frumos, are taieturi arata ca o stea.

    Ca sa ii aflu aria, ce fac, il impresor cu dreptunghiuri din ce in ce mai mici, aflu dreptunghiul cel mai mic care include rahatul ala de teren si calculez aria dreptunghiului respectiv.

    Astfel aflu aria aproximativa a terenuklui.

  2. Lexysv 06/03/2010 at 20:52 #

    Subscriu la cele spuse mai sus. Sunt si eu un amarat de inginer pensionar. In tara noastra nu sunt apreciati oameni care practica meseriile de genul acesta.

    Colegii mei care inca au serviciu sunt platiti chiar cu 5 euro/ora. Ce credeti despre asta?

  3. evergreen 27/03/2010 at 17:13 #

    pentru mine e numai Nenicu

  4. rbt 20/12/2011 at 18:40 #

    „… texte mult mai elaborate decat sinusurile si cosinusurile lor.”
    „daca taceai, filozof ramaneai”

  5. crs 03/02/2013 at 20:05 #

    90% din ce vedem in jurul nostru in societatea de astazi se datoreaza ingineriei.
    Imaginati-va o lume fara ingineri.
    Ar fi o lume fara automobile, fara telecomunicatii, fara energie electrica, fara calculatoare, fara televizoare, fara cladiri rezistente, fara drumuri, fara poduri, fara trenuri, fara avioane, fara masini de spalat, fara frigidere, fara apa curenta, fara mijloace eficiente de exploatare agricola etc.

    Ati citi ziare la lumina lumanarii, create manual, ati sapa pamantul pentru a planta si a va hrani, ati avea muuult mai putina libertate de miscare, ati manca mai putin, ati spala de mana, etc.

    Jurnalistii isi castiga painea datorita tehnologiei din ziua de astazi. Singura metoda de a crea ziare si mijloace de informare, fara tehnologie, ar fi ca fiecare ziarist sa scrie manual acelasi articol pe ziare diferite. Setea pentru informare ar fi mult mai mica datorita lipsei banilor. Un om cand stie ca nu are ce sa manance se lupta mai mult pentru mancare decat pentru informare.

    In trecut majoritatea oamenilor erau muritori de foame. Singurul, absolut SINGURUL motiv pentru care societatea a evoluat, a fost tehnologia.

    Inainte sa scrieti un articol, ganditi-va ca fara tehnologie si fara inginerii care sa o creeze, acum traiati intr-o casa de chirpici, cu haine zdrentuite pe voi, sapand de dimineata pana seara pentru sfanta paine. Nu mai stateati frumos la birou scriind articole pe internet.

    Economia a evoluat exponential in ultimii 100 de ani, datorita tehnologiei. Inginerii au creat economia. Nimeni altcineva.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

Și ce ne-a dat nouă UE? Mai mult ne-a luat!

dabuleni

Cum se vede Uniunea Europeană de la margine, de pe malul românesc și mai prost al Dunării – de la Cazane până la Dăbuleni.

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.

Moarte chiaburilor din sănătate!

Rares Nechifor, embolizare uterina

Care n-a plecat din țară până acum – ca să se trateze sau să profeseze într-un sistem civilizat – e invitat s-o facă de la 1 martie 2013. România nu-și permite să mai încurajeze existența unei alternative private în sănătate.

Recursul la argumente

ilusion

De ce în 2017 e nevoie să le explici unora că oamenii sunt egali în fața legii și au aceleași drepturi indiferent de rasă, sex sau etnie – pentru că la televiziunea națională vine un avocat al poporului și neagă Holocaustul, și nimeni nu-l contrazice, deși avem și o lege care-l face pasibil de pușcărie pentru asta.

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

București în iarna din 1954

Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.