Prim(ul)ele semne ale primaverii



Mai greu, mai pe ocolite, a venit si la mine 🙂 Cu un pic de soare si niste „fiinte” mici de 1,99 lei bucata. Nu e mult, dar nici putin. Vizual e fix cat trebuie. Daca adaugam si doua nopti la rand de somn bun si prelungit, plus minunile savarsite prompt de cateva pastile de Normoponderol (cunoscatorii stiu), obtinem una bucata de fiinta ceva mai relaxata si dispusa sa creada ca pana la urma primavara nu e un lucru asa de inaccesibil. Iar ce nu s-a facut pana acum, se poate face si de acum incolo, ca doar nu s-a terminat lumea 😉

UPDATE: Azi am fost la fosta Piata Vitan, iar la floraria de peste drum aceleasi primule – poate mai trecute decat cele luate de mine cu 1,99 lei de la Real – costau 6 lei. Si era cel mai ieftin sortiment de flori de acolo. Nu cred ca e de vina doar 8 Martie. Mai degraba lacomia comerciantului roman care vrea sa dea lovitura la fiecare scobitoare pe care o vinde cu adaos de 300%. Sa se mai mire cineva ca barbatii nu mai aduc flori ca pe vremuri 😀

Tags: , ,

2 Responses to “Prim(ul)ele semne ale primaverii” Subscribe

  1. Oana B. 08/03/2010 at 03:19 #

    Normoponderol, zici? 😀

    • Dollo 08/03/2010 at 17:07 #

      Dap, niciodata nu m-a dezamagit 🙂

Leave a Reply

Oldies but goldies

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia

Moartea iedului, mănânc și trăiesc

cioban-ied

Ciobanul mi-a zis să nu mă uit, că la ei femeile pleacă de acasă când se taie mieii. Am decis să nu-l ascult. Credeam că o să fiu mai tare ca Labiș și n-o să mai pot mânca după asta.

Fără dosar cu șină la Consulatul Boliviei

20180224_105612

Aventurile birocratice din lumea care nu vrea să înțeleagă avantajele renunțării la vize turistice.

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

Skopje, Macedonia: sărăcie și statui pe datorie

Prometeu, turiștii și clădirea parlamentului în plan secund

Premierul macedonean ia credite externe ca să clădească identitatea națională cu statui și clădiri impozante, în timp ce țara are 30% șomeri, iar oamenii emigrează ca să trăiască mai bine.

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?