Doi salariati la un somer/pensionar/trantor

La sfarsitul lui 2009 un sfert dintre romani traiau din somaj, ajutor social, pensie sau alocatie pentru copii, doar de doua ori mai multi fiind salariati.

Ultimul trimestru al lui 2009 a fost mai sarac in venituri decat precedentele, dar a pastrat structura cheltuielilor cu care neamul romanesc s-a obisnuit pana acum: aproape jumatate pe mancare, un sfert pe intretinerea locuintei si restul pe alcool, carciumi, imbracaminte, zice ultimul raport dat publicitatii de Institutul National de Statistica (INS). Educatia si investitiile abia au avut fiecare un 0,6% si respectiv 1,2. Suntem pe drumul cel bun. Ca reteta de succes se remarca procentele perfect proportionale: 48% venituri din salarii si 24,7% venituri din prestatii sociale (a se citi pensii, somaj, ajutor social, venit minim garantat, alocatii de copii) ultima categorie fiind in crestere fata de toate celelalte trimestre ale lui 2009.

Potrivit rezultatelor anchetei  bugetelor de familie, în trimestrul IV 2009, veniturile totale medii lunare au fost, în termeni nominali, de 2390 lei pe gospodărie şi 823 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 1952 lei lunar pe gospodărie (672 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 439 lei lunar pe gospodărie (151 lei pe persoană), zice comunicatul INS.

Ponderea salariilor a scazut, au crescut ajutoarele

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (48,0% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere cu 3,3 puncte procentuale faţă de trimestrul I, cu 4,3 puncte procentuale faţă de trimestrul II şi cu 4,1 puncte procentuale faţă de trimestrul III).

O altă sursă de venituri cu o pondere importantă în structura veniturilor totale ale gospodăriilor o reprezintă prestaţiile sociale (24,7% în creştere cu 1,2 puncte procentuale faţă de trimestrul I, cu 0,8 puncte procentuale faţă de trimestrul II şi cu 0,3 puncte procentuale faţă de trimestrul III 2009).

S-a pastrat in continuare o diferenta intre veniturile celor de la oras fata de cele din mediul rural, cu 26,9% mai mari la oras. Diferenta dintre cele doua medii de rezidenta consta in faptul ca la oras 60% din venituri sunt din salarii, iar la tara veniturile salariale se bat in parte cu ajutoarele sociale: 26,5% salarii si 26,5% prestatii sociale. Cine se gandeste ca mare parte din astia 26,5% sunt pensiile batranilor care populeaza satele romanesti, sa se gandeasca mai intai ca majoritatea lor au pensii de agricultori, adica nici 3 lei. Se constata, asadar, o crestere a procentului prestatiilor sociale, dar nu in privinta pensiilor, ci a trantorilor: aia care traiesc din venit minim garantat sau alocatia pentru plozi, dar nu vor sa puna osul la treaba, ca e mai comod sa te lamentezi ca statul nu face nimic pentru tine. De aici rezulta si procentul mic de venituri din agricultura – 38,1% – ,desi in mediul rural asta ar fi o sursa sanatoasa de venit. Cea mai mare parte a acestora (31,9%) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 6,2%.

Burta si casa inghit peste 80% din venituri

Structura cheltuielilor, insa, a ramas neschimbata. In continuare dam peste 40% pe mancare si aproape 20% pe intretinerea locuintei. Bem alcool de aproape 8%, ne imbracam de 6%, calatorim de 5,6% si ne luam mobila de aproape 5%. Restul sunt procente nesemnificative, ce reprezinta recreerea, cultura, educatia, sanatatea si un 3,7% pentru alte servicii care, indraznesc sa sper, ca se refera (si)  la produse pentru spalat, curatenie, cosmeticale/parfumerie. Altfel nu le vad niciunde in structura cheltuielilor.

Astept cu nerabdare structura veniturilor pe 2010, an de criza dupa an de criza, ca sa vedem cat ii ia ajutorului social sa ajunga din urma salariul. Sigur, comunicatul INS nu vorbeste nici de veniturile la negru, nici de salariile platite cu intarziere de cateva luni, atat de obisnuite in economia noastra sanatoasa.

Etichete: , , , , , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

Cum a distrus Oprescu o investiție de 14 milioane de euro, deturnând 5 milioane

oprescu_telegondola

Pentru o datorie de 5 milioane de euro a RATB către Metrorex, Primăria Capitalei preferă să arunce la coș o investiție de 14 milioane de euro, parte a unui proiect mai amplu, de 35 de milioane de euro, făcut din credite externe.

Fiecare moment dificil din istoria unei țări are nevoie de victime

mineriada

Ce or mai face oamenii ăia care au bătut la Mineriadă? Or fi bine, sănătoși, or avea copii, planuri, or fi mulțumiți de viața lor, de deciziile pe care le-au luat, or dormi liniștiți? Or face politică?

Epoca post adevăr, UE ține presa de mână și o încurajează să meargă spre lumină

eu-oficials

Jurnaliști europeni cer Comisiei Europene să-i apere de bogați, de politicieni și de ura cititorilor. UE știe că moartea presei = sfârșitul democrației, dar habar n-are ce e de făcut nici pentru salvarea uniunii, nici a presei.

Skopje, Macedonia: sărăcie și statui pe datorie

Prometeu, turiștii și clădirea parlamentului în plan secund

Premierul macedonean ia credite externe ca să clădească identitatea națională cu statui și clădiri impozante, în timp ce țara are 30% șomeri, iar oamenii emigrează ca să trăiască mai bine.

Restul de 60% e tăcere

deget

Portret colectiv al celor 60% absenți de la vot: Vine inspecția sanitară și o întreabă pe asistentă dacă anumite aparate de pe care trebuie să ia probe sunt dezinfectate. Asistenta zice că nu, că nu a avut timp. Inspectorul pune mâna pe soluție, dezinfectează aparatul, ia proba și pleacă mulțumit