Doi salariati la un somer/pensionar/trantor

La sfarsitul lui 2009 un sfert dintre romani traiau din somaj, ajutor social, pensie sau alocatie pentru copii, doar de doua ori mai multi fiind salariati.

Ultimul trimestru al lui 2009 a fost mai sarac in venituri decat precedentele, dar a pastrat structura cheltuielilor cu care neamul romanesc s-a obisnuit pana acum: aproape jumatate pe mancare, un sfert pe intretinerea locuintei si restul pe alcool, carciumi, imbracaminte, zice ultimul raport dat publicitatii de Institutul National de Statistica (INS). Educatia si investitiile abia au avut fiecare un 0,6% si respectiv 1,2. Suntem pe drumul cel bun. Ca reteta de succes se remarca procentele perfect proportionale: 48% venituri din salarii si 24,7% venituri din prestatii sociale (a se citi pensii, somaj, ajutor social, venit minim garantat, alocatii de copii) ultima categorie fiind in crestere fata de toate celelalte trimestre ale lui 2009.

Potrivit rezultatelor anchetei  bugetelor de familie, în trimestrul IV 2009, veniturile totale medii lunare au fost, în termeni nominali, de 2390 lei pe gospodărie şi 823 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 1952 lei lunar pe gospodărie (672 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 439 lei lunar pe gospodărie (151 lei pe persoană), zice comunicatul INS.

Ponderea salariilor a scazut, au crescut ajutoarele

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (48,0% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere cu 3,3 puncte procentuale faţă de trimestrul I, cu 4,3 puncte procentuale faţă de trimestrul II şi cu 4,1 puncte procentuale faţă de trimestrul III).

O altă sursă de venituri cu o pondere importantă în structura veniturilor totale ale gospodăriilor o reprezintă prestaţiile sociale (24,7% în creştere cu 1,2 puncte procentuale faţă de trimestrul I, cu 0,8 puncte procentuale faţă de trimestrul II şi cu 0,3 puncte procentuale faţă de trimestrul III 2009).

S-a pastrat in continuare o diferenta intre veniturile celor de la oras fata de cele din mediul rural, cu 26,9% mai mari la oras. Diferenta dintre cele doua medii de rezidenta consta in faptul ca la oras 60% din venituri sunt din salarii, iar la tara veniturile salariale se bat in parte cu ajutoarele sociale: 26,5% salarii si 26,5% prestatii sociale. Cine se gandeste ca mare parte din astia 26,5% sunt pensiile batranilor care populeaza satele romanesti, sa se gandeasca mai intai ca majoritatea lor au pensii de agricultori, adica nici 3 lei. Se constata, asadar, o crestere a procentului prestatiilor sociale, dar nu in privinta pensiilor, ci a trantorilor: aia care traiesc din venit minim garantat sau alocatia pentru plozi, dar nu vor sa puna osul la treaba, ca e mai comod sa te lamentezi ca statul nu face nimic pentru tine. De aici rezulta si procentul mic de venituri din agricultura – 38,1% – ,desi in mediul rural asta ar fi o sursa sanatoasa de venit. Cea mai mare parte a acestora (31,9%) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 6,2%.

Burta si casa inghit peste 80% din venituri

Structura cheltuielilor, insa, a ramas neschimbata. In continuare dam peste 40% pe mancare si aproape 20% pe intretinerea locuintei. Bem alcool de aproape 8%, ne imbracam de 6%, calatorim de 5,6% si ne luam mobila de aproape 5%. Restul sunt procente nesemnificative, ce reprezinta recreerea, cultura, educatia, sanatatea si un 3,7% pentru alte servicii care, indraznesc sa sper, ca se refera (si)  la produse pentru spalat, curatenie, cosmeticale/parfumerie. Altfel nu le vad niciunde in structura cheltuielilor.

Astept cu nerabdare structura veniturilor pe 2010, an de criza dupa an de criza, ca sa vedem cat ii ia ajutorului social sa ajunga din urma salariul. Sigur, comunicatul INS nu vorbeste nici de veniturile la negru, nici de salariile platite cu intarziere de cateva luni, atat de obisnuite in economia noastra sanatoasa.

Tags: , , , , , ,

No comments yet.

Leave a Reply

Oldies but goldies

Construcția unei case în România, când nu ai bani, dar ai pretenții (I)

trasare

Arhitectul și proiectul – România geme de Gaudi nedescoperiți; 12 arhitecți în doi ani și al 13-lea care ne-a pus capac; Care e treaba cu proiectul casei – diferența dintre DTAC și PTh

Cât ne-a costat înflorirea sectorului 3, în campania electorală 2016

begonia1

Primarul Negoiță a cumpărat gazon la preț dublu față de piață, apoi l-a tăiat și aruncat ca să planteze în loc begonii. Cât au costat ele și de ce primarul refuză să spună?

Turism nemţesc în Transilvania: “Adevărata Românie poate fi descoperită numai la sat”

Casutele de vacanta ale lui Jonas din Valea Verde

„Pupă-mă-n fund şi rămâi sănătos!”, salutul medieval inedit al sighisorenilor, a provocat, in epoca, indignarea Vienei, iar azi le smulge zambetele turistilor straini

Cum a salvat Vodafone caii din Deltă

Cai din Letea

Ca un violator care promite să ia fata de nevastă, ca să nu facă pușcărie, Vodafone promite să hrănească cu 20.000 de euro caii salvați de alții anul trecut. După ce le-a folosit imaginea fără să-i întrebe, ca să-și facă publicitate.

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș

bucuresti

Gabriela Firea are mai multe atuuri decât au avut predecesorii ei: un buget mare, un consiliu obedient, guvernul de aceeași culoare politică și marele talent de a vorbi ca la televizor. Este un mister de ce nu reușește mai mult decât niște paranghelii jenante.