Ultimul trimestru al lui 2009 a fost mai sarac in venituri decat precedentele, dar a pastrat structura cheltuielilor cu care neamul romanesc s-a obisnuit pana acum: aproape jumatate pe mancare, un sfert pe intretinerea locuintei si restul pe alcool, carciumi, imbracaminte, zice ultimul raport dat publicitatii de Institutul National de Statistica (INS). Educatia si investitiile abia au avut fiecare un 0,6% si respectiv 1,2. Suntem pe drumul cel bun. Ca reteta de succes se remarca procentele perfect proportionale: 48% venituri din salarii si 24,7% venituri din prestatii sociale (a se citi pensii, somaj, ajutor social, venit minim garantat, alocatii de copii) ultima categorie fiind in crestere fata de toate celelalte trimestre ale lui 2009.
Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul IV 2009, veniturile totale medii lunare au fost, în termeni nominali, de 2390 lei pe gospodărie şi 823 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 1952 lei lunar pe gospodărie (672 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 439 lei lunar pe gospodărie (151 lei pe persoană), zice comunicatul INS.
Ponderea salariilor a scazut, au crescut ajutoarele
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (48,0% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere cu 3,3 puncte procentuale faţă de trimestrul I, cu 4,3 puncte procentuale faţă de trimestrul II şi cu 4,1 puncte procentuale faţă de trimestrul III).
O altă sursă de venituri cu o pondere importantă în structura veniturilor totale ale gospodăriilor o reprezintă prestaţiile sociale (24,7% în creştere cu 1,2 puncte procentuale faţă de trimestrul I, cu 0,8 puncte procentuale faţă de trimestrul II şi cu 0,3 puncte procentuale faţă de trimestrul III 2009).
S-a pastrat in continuare o diferenta intre veniturile celor de la oras fata de cele din mediul rural, cu 26,9% mai mari la oras. Diferenta dintre cele doua medii de rezidenta consta in faptul ca la oras 60% din venituri sunt din salarii, iar la tara veniturile salariale se bat in parte cu ajutoarele sociale: 26,5% salarii si 26,5% prestatii sociale. Cine se gandeste ca mare parte din astia 26,5% sunt pensiile batranilor care populeaza satele romanesti, sa se gandeasca mai intai ca majoritatea lor au pensii de agricultori, adica nici 3 lei. Se constata, asadar, o crestere a procentului prestatiilor sociale, dar nu in privinta pensiilor, ci a trantorilor: aia care traiesc din venit minim garantat sau alocatia pentru plozi, dar nu vor sa puna osul la treaba, ca e mai comod sa te lamentezi ca statul nu face nimic pentru tine. De aici rezulta si procentul mic de venituri din agricultura – 38,1% – ,desi in mediul rural asta ar fi o sursa sanatoasa de venit. Cea mai mare parte a acestora (31,9%) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 6,2%.
Burta si casa inghit peste 80% din venituri
Structura cheltuielilor, insa, a ramas neschimbata. In continuare dam peste 40% pe mancare si aproape 20% pe intretinerea locuintei. Bem alcool de aproape 8%, ne imbracam de 6%, calatorim de 5,6% si ne luam mobila de aproape 5%. Restul sunt procente nesemnificative, ce reprezinta recreerea, cultura, educatia, sanatatea si un 3,7% pentru alte servicii care, indraznesc sa sper, ca se refera (si) la produse pentru spalat, curatenie, cosmeticale/parfumerie. Altfel nu le vad niciunde in structura cheltuielilor.
Astept cu nerabdare structura veniturilor pe 2010, an de criza dupa an de criza, ca sa vedem cat ii ia ajutorului social sa ajunga din urma salariul. Sigur, comunicatul INS nu vorbeste nici de veniturile la negru, nici de salariile platite cu intarziere de cateva luni, atat de obisnuite in economia noastra sanatoasa.
