Votul pe vazute si pe povestite

Cum votezi pe cineva daca nu-i stii numele? Il descrii cu lux de amanunte si speri sa nu fie doi la fel

Cand eram tanara si ferice am nimerit intr-o comunitate Baha’i care facea racolari pe plaja de la Neptun. Era la inceputul anilor ’90, eu eram in concediu cu un grup de prieteni si ni s-a parut cool (nu foloseam termenul asta pe vremea aia, dar ideea era pe aproape) sa discutam in engleza, pe plaja, cu niste straini care ne explicau ca religia poate fi o chestie liber consimtita si aleasa pe baza de afinitati, fara constrangeri dogmatice sau cel putin asa parea la momentul ala insorit. Ne-am imprietenit cu Baha’i respectivi, care pana la urma erau niste baieti amuzanti cu care am mai petrecut o dupa amiaza interesanta, in sensul ca ne exersam engleza cu ei. Desi ulterior n-am ajuns niciodata la intalnirile lor religioase din Bucuresti, primesc de atunci, deci de aproape 20 de ani, buletine informative de la ei si diverse invitatii. Ultima ma chema la vot.

Cu un scris stangaci pe spate, la expeditor, si cu o foaie xeroxata in interior, scrisorica ma anunta ca membrii comunitatii Baha’i din sectorul 3 (am uitat sa va spun ca ei in timpul asta s-au inmultit si divizat pe sectoare) sunt chemati sa-si aleaga noua „Adunare locala”. Era si un mare citat dintr-un mesaj adresat comunitatii internationale de… „Casa Universala a Dreptatii”. Nu stiu exact care e ierarhia la ei si nici nu m-a preocupat, tot ce-mi amintesc din ce spuneau asa-zisii mei racolatori, e ca Baha’u’llah a fost un tip care a intemeiat aceasta religie, promitand gasirea unui sistem divin de oranduire mondiala pe care-l cauta cu disperare, in intuneric, toate popoarele, dar pesemne ca putine l-au descoperit pana acuma.

Partea amuzanta a scrisoricii de la Baha’i s-a dovedit sistemul de vot descris cu aceeasi naivitate promisa de scrisul de pe plic: „Prietenii care pentru diferite motive nu pot fi prezenti la Alegerile Locale din 21 aprilie la Centrul National pot vota prin posta decupand si trimitand buletinul de vot anexat, conform procedurii descrise mai jos in buletinul de vot, procedura ce trebuie strict respectata. Va asteptam cu drag!”.

Si urmeaza procedura de vot. Incerc sa reproduc si sublinierile originale: „buletinul trebuie trimis cu data postei pana in 17 aprilie, adresa este…, trebuie completat DOAR cu numele a 9persoane cu varsta de peste 21 de ani. Cele 9 nume trebuie sa fie persoane diferite. Daca nu cunoasteti numele exact, puteti descrie persoana in mod detaliat astfel incat comisia de Vot sa poata identifica persoana prin descriere…”.

Nu stiu exact cum functioneaza comunitatea asta, dar cred ca se distreaza mult la intalnirile lor. Sau cel putin cand deschid buletinele de vot. „Tipa aia buna, cu buze carnoase, care vine de regula insosita de ochelaristul ala insipid care nu stie ce bunaciune are langa el” sa insemne oare „prietena” X sau „prietena” Y? Sau „tipul ala cu figura de intelectual si fese ferme, dar care e imbracat ca un bugetar”? Daca se recunosc mai multi in aceeasi descriere? Se ajunge la balotaj. Cum ii departajezi?

Ce uninominal, ce liste, domnule, eu cred ca asta poate fi un suflu nou in politica romaneasca, mai ales ca imbina natural doua componente esentiale: politica si circul. Va dati seama ce s-ar mai distra comisiile de numarare a voturilor cand vor citi buletinele? Sau cum s-ar inghesui romanii sa scrie mascari pe buletinele de vot? Va dati seama ce prezenta la vot s-ar inregistra? Sau cum ar fi anuntati castigatorii? Va imaginati duminica alegerilor prezidentiale cand s-ar citi rezultatul? Credeti ca s-ar mai putea face confuzie intre „ala chel, zbanghiu, care rade cu gura pana la urechi si face cu ochiul la doamna blonda” si „ala inalt, graseiat, care se teme de culoarea violet si zice ca-si iubeste nevasta”? Eu zic ca sistemul asta ar aduce mai multa corectitudine in politica, ar elimina frauda si ar reinstaura increderea alegatorilor in clasa politica. Zic sa facem un referendum pentru introducerea lui. Cine e pentru?

Tags: , ,

2 Responses to “Votul pe vazute si pe povestite” Subscribe

  1. Gilbert 15/04/2010 at 01:01 #

    Interesant. Bine ca nu se cere, pe langa descriere, sa se ataseze si vreun desen sau schita a persoanei votante. Probabil ca multi s-ar rezuma la chestii d'alea cu un cerc in loc de cap, doua puncte in loc de ochi si o gura zambitoare ca cea de la Yahoo mess. Iar in cap… niste liniute/cuie sau ceva de genul acesta, pe post de frizura (pentru cine are).

  2. www.presacaoprada.bl 15/04/2010 at 16:52 #

    Ba, ha' i ca asta-i prea de tot! Ati uitat ce proverb guverneaya orice sistem electoral din Romania: nu conteaza cum votezi, important e cine numara voturile!

Leave a Reply

Oldies but goldies

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Cum e PSD-ul în Germania

metin-hakverdi2

Ce promite în campanie un parlamentar german de origine turcă, votat de peste 40% dintre alegători: impozitarea multinaționalelor, creșterea impozitelor pentru bogați, subvenții pentru femei și săraci

Și nevaccinați, și cu sănătatea garantată de stat

vaccinare2

Dialog între doi medici la Comisia de Sănătate din Senat:
– Niciun guvern nu poate impune ca în corpul supușilor săi să fie inoculate cu forța anumite medicamente.
– Dar de ce obligăm bolnavii de sifilis să se trateze?
– Da, îi tratăm cu forța pentru că sifilisul se transmite pe cale sexuală, dar SIDA și minoritățile sunt libere…

Din Buenos Aires con mucho calor

eu

Zgomotos, fierbinte, cu iz de grătar și cu aromă de tango – Buenos Aires, orașul cu 13 milioane de oameni

O zi la probațiune

alb-negru

Ce face un VIP condamnat cu suspendare, când ajunge în biroul consilierului de probațiune, unde trebuie să-și demonstreze îndreptarea: răspunde la telefon cu „dragă, sunt în oraș, la un interviu, vorbim mai târziu” 😉

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.