Gaura din ozon si pensia

Ce legatura e intre cresterea varstei de pensionare in Romania, gaura din stratul de ozon de la poli si incalzirea globala

M-am trezit dimineata cu gandul la gaura din stratul de ozon. Eram ingrijorata ca intre atatea vesti economice dezastruoase, nimeni nu mai zice nimic despre patura de oxigen a planetei. Apoi am citit aici ca desi nu se vorbeste de ea, gaura exista in continuare la Polul Sud. Ba mai are si o omoloaga la Polul Nord. Si asta mi se trage de la faptul ca au marit astia varsta de pensionare si am aflat astfel ca trebuie sa mai muncesc inca 24 de ani de acum incolo. Adica dupa ce ca muncesc de 22 de ani, n-am ajuns nici la jumatatea drumului catre pensioara binemeritata. Si asta intr-o atmsofera asa riscanta, cu doua gauri una la sud, alta la nord. Va dati seama in ce curent o sa ne asteptam noi pensiile?

Realitatea atmosferica:

Oamenii de stiinta zic ca gaura aia din stratul de ozon, descoperita prin 1985, nu s-a micsorat, dar nici n-a evoluat, gratie masurilor luate de statele lumii, prin protocolul de la Montreal din 1989, care prevedea masuri clare de reducere a poluarii… Da, da! Asta ar fi vestea buna. Vestea celalalta ar fi ca si nici stratul din dreptul Polului Nord nu se simte mai bine, iar subtierea de aici se prevede ca ar mai dura inca vreo 15 ani. In plus, aceiasi oameni de stiinta se declara neputinciosi in stabilirea cauzelor, momentan. Tot ei prevad ca refacerea stratului de ozon de la Polul Sud va dura mai mult decat se prevazuse initial, si nu se va finaliza pana prin 2060-2075. Bomboana de pe coliva abia urmeaza: cica studii recente – tot ale oamenilor de stiinta, fireste – fac o legatura de cauzalitate intre subtierea stratului de ozon si incalzirea globala. Adica daca reusim sa inchidem gaura de ozon, grabim de fapt incalzirea globala si topirea calotei glaciare, dupa cum zice un studiu din 2009 facut de „Scientific Committee on Antarctic Research”. Cum o dai, bine nu e.

Teoria romaneasca:

Si in timpul asta, la noi in Romania, lucrurile stau asa: Parlamentul a votat ca femeile si barbatii sa iasa la pensie la 65 de ani, din 2030 incolo. Varsta va creste progresiv pana atunci, dar nimeni nu explica cat de progresiv. Apuc sa mananc si eu ce am contribuit la sistemul de asigurari pana in 2030 sau nu? Daca anul asta fac 41 de ani, in 2030 voi avea 61. Nici cal, nici magar, nici tanar pensionar, nici buna de munca. Iar ca mine e o intreaga generatie, cea mai numeroasa pe care a cunoscut-o istoria demografica a Romaniei, aceea a decreteilor. Noi asiguram acum grosul fortei de munca in Romania, tot noi suntem grosul fortei de munca emigrate aiurea, care trimite bani in tarisoara.

Cum ar veni, guvernantii nostri vor sa fim oameni activi cat mai mult timp, sa consumam mai mult si deci sa poluam mai mult. Adica sa intretinem gaura aia din stratul de ozon ca sa aiba tot ei, guvernantii lumii, motiv sa zica ca lucreaza la astuparea ei. Sau de fapt vor sa mentinem gaura, ca sa prevenim incalzirea globala? Un cerc vicios, as zice, tot atat de vicios ca si gaura aia.

Nu e nevoie sa explic de ce pensionarii – ai nostri cel putin – polueaza mai putin. Nu-si mai cumpara haine, nici bunuri electrocasnice, calatoresc doar pana la piata si inapoi, si doar cu mijloacele de transport in comun, eventual cumpara mai multa fasole decat restul populatiei active, dar asta e nesemnificativ raportat la total poluatori. Iar daca noi vom munci pana la 65, si odata cu noi se incheie generatia prolifica a Romaniei, e clar ca generatiile subtiate de liberalizarea avorturilor in anii 90 ne vor plati niste pensii de mizerie. Deci poluarea va scadea pe de-o parte prin productia si consumul reduse, ale generatiilor reduse demografic, si pe de alta parte prin pensionarea noastra, a numerosilor decretei. In cazul asta, se mai inchide gaura de ozon pana in 2060-2075 sau mai tarziu? Si daca nu se inchide, iar noi vom apuca pensia, nu cumva va fi prea mult curent de la doua gauri, una la nord si una la sud?

Etichete: , , ,

2 comentarii la “Gaura din ozon si pensia” Subscribe

  1. Béranger 11/05/2010 at 18:22 #

    "daca reusim sa inchidem gaura de ozon, grabim de fapt incalzirea globala" –> cred că e fix pe dos. Logic. Cred. Că dacă mă bate soarele cu UV-A, UV-B mai tare în tărtăcuţă (de la gaură), mi se evaporă apa din creieri mai repede.

    Deşi, e adevărat, savanţii organului erectil belit susţin că «The clouds reflect more of the sun’s powerful rays and help fend off warming in the Antarctic atmosphere», deci teoria enunţată şi de tine aici.
    http://www.nytimes.com/2010/01/26/science/earth/2
    «The Leeds team made their prediction using a state-of-the-art global model of aerosols and two decades of meteorological data.»
    http://www.sciencedaily.com/releases/2010/01/1001

    Ce să le mai spun eu savanţilor organului erectil? Să-nghită cu spor ce le-oi da eu!

    • Dollo 11/05/2010 at 19:10 #

      Eu nu pot sa le dau nimic, ca n-am :))

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Și nevaccinați, și cu sănătatea garantată de stat

vaccinare2

Dialog între doi medici la Comisia de Sănătate din Senat:
– Niciun guvern nu poate impune ca în corpul supușilor săi să fie inoculate cu forța anumite medicamente.
– Dar de ce obligăm bolnavii de sifilis să se trateze?
– Da, îi tratăm cu forța pentru că sifilisul se transmite pe cale sexuală, dar SIDA și minoritățile sunt libere…

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani

Politehnica Bucuresti, Falcultatea de Electronica si Telecomunicatii - Generatia 1960 - numai vise

Au absolvit în 1960 Politehnica. Erau 150. Mai târziu unii au emigrat și au ridicat cu creierele lor celebra Silicon Valley din California. Cei care au avut cu adevărat vână de aventurieri au rămas aici, în România. Acum mai sunt vreo 50.

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

iovaneasa

Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?