Slow Food maramuresean la Brasov

Târgul Slow Food Roadele Pământului revine în acest sfârşit de săptămână în Piaţa Sfatului din Braşov. Pata de culoare a acestei ediţii o vor da tradiţiile maramureşene + bonus o reteta de placinta cu branza

Târgul Slow Food Roadele Pământului revine în acest sfârşit de săptămână în Piaţa Sfatului din Braşov. Pata de culoare a acestei ediţii o vor da tradiţiile maramureşene. După târgul de produse tradiţionale din zona Maramureşului de săptămâna trecută de la Bucureşti, unde au făcut senzaţie, grupul folcloric Junii Cosăului din Călineşti îmbracă din nou costumele populare şi-şi intră în rol la Braşov. Aceştia vor întreţine atmosfera pe durata celor două zile de târg, prin interpretarea unor obiceiuri precum Semănatul si Nunta Maramureşeană, cu dansuri specifice zonei si cu strigături. Vor fi întrerupţi doar de sunetul trompeţilor din turnul Casei Sfatului, care vor anunţa ora amiezii.

Duminică, 30 mai, puteti asista la o demonstraţie de preparat plăcinte maramureşene. Cinci din cei 35 de producători prezenţi la târgul din această lună, sunt din zona Maramureşului.

Oferta la târg este variată. Ca şi în alte dăţi, în afara produselor tradiţionale româneşti, veti avea ocazia sa va umpleti coşul de cumpărături cu bunătăţi italieneşti, franţuzeşti şi ungureşti.

Sâmbătă, 29 mai, la standul Slow Food sunt programate din oră în oră degustări ale tuturor sortimentelor de brânzeturi existente la târg, cum ar fi: caş şi urdă de Rotbav, brânză de burduf de Fundata,  brânză Tilsit şi Tekeroi de Valea Stâmbă, mozzarella de Meschendorf, telemea de Făgăraş, brânză Pecorino sardo şi siciliano.  Curioşii vor putea să încerce combinaţii de brânză cu fructe, legume, plante aromatice si vinuri.

Pentru duminică, reprezentanţii Slow Food au pregătit degustări de mezeluri de Şercaia şi o demonstraţie de gătit. Rodica Ţiplea din Ocna Şugatag vă va pofti la plăcinte maramureşene aburinde, cu brânză şi mărar, pregătite pe loc la standul Slow Food Braşov.

“Secretul gustului special al plăcintelor maramureşene este dragostea cu care sunt pregătite de către femeile locului. Tradiţionalitatea plăcintei maramureşene sau a plăcintei creţe, cum mai este ea cunoscută, este dată de modul simplu şi rapid în care este preparată. Vorbim de un aluat simplu, obişnuit, umplut generos cu brânză fermentată, putin sărată şi iute, la care adaugăm marar şi cozi de ceapă verde tăiate mărunt. Dar cel mai important, este nevoie de multă măiestrie pentru a întinde aluatul în foaie subtire!” zice Rodica Tiplea.

Târgul ajunge în acest week-end la cea de-a XIV-a ediţie şi poate fi vizitat în ambele zile între orele 10.00-16.00. Este un eveniment organizat de către Asociaţia “Roadele Pământului” – Conviviumul Slow Food Braşov, în parteneriat cu Primăria Municipiului Braşov şi Consiliul Local Braşov. Proiectul a fost inclus în calendarul de evenimente dedicate celor 775 de ani de atestare documentară a Brasovului.

Bonus:

Reţeta de plăcintă maramureşeană:

Aluat: 1 kg făină, drojdie 25 g, lapte cald pentru frământat, puţină sare.

Umplutura: brânză de oaie sau caş proaspăt, mărar verde, cozi de ceapă.

Se face maiaua, apoi se framanta aluatul din faina, lapte si sare. Aluatul se lasă apoi 30 de minute la dospit (crescut). Brânza framântată se sărează dupa gust şi se amestecă cu mărar tocat şi cozi de ceapă tăiate marunt. Se ia o lingură din aluat şi se intinde o foaie foarte subtire. Pe acesta se pune o lingura generoasă din umplutura de brânză, apoi se începe împăturirea după mână, în asa fel încât să nu fie două încreţituri una peste alta. Plăcinta se prăjeste in putin ulei incins, până devine aurie pe fiecare parte. Se serveşte cu „groştior” (smântână culeasă proaspată de pe lapte) dupa cum spun maramureşencele.

Tags: ,

No comments yet.

Leave a Reply

Oldies but goldies

Nu există o legătură între creșterea avuției bisericii și calitatea vieții enoriașilor

oti

Interviu cu fondatorul Asociației Secular Umaniste din România, Atila Nyerges, despre religie, credință, știință și imoralitatea legăturii dintre biserică și politicieni, pe la spatele poporului prezumat credincios.

Cum și-a arogat PSD un cinema de 3 milioane de euro din bani publici

poza-cinema-gloria-pro

Cinema Gloria, inaugurat și folosit doar de PSD deocamdată, nu are autorizație de securitate la incendii. ISU susține că nu poate amenda nici PSD, nici primăria, din cauza unor chichițe legislative. Totuși a amendat în același timp un cinematograf autorizat, închiriat de USR pentru un eveniment public.

Restul de 60% e tăcere

deget

Portret colectiv al celor 60% absenți de la vot: Vine inspecția sanitară și o întreabă pe asistentă dacă anumite aparate de pe care trebuie să ia probe sunt dezinfectate. Asistenta zice că nu, că nu a avut timp. Inspectorul pune mâna pe soluție, dezinfectează aparatul, ia proba și pleacă mulțumit

Pe barba mea, poliția face ce vrea

barba

În era datelor biometrice, în care computerul face recunoașteri faciale chiar și sub burka, poliția română îi refuză unui bucureștean înnoirea permisului de conducere pentru că nu vrea să-și radă barba

Plasturii lui Negoiță – cât au costat și de ce s-au dezlipit

lipire-plasturi

50.000 de bucățele de „not so safety walk” cumpărate de la 3M au fost lipite bucată cu bucată de oamenii ADPB, pare-se la fel de prost cum a fost gândită toată lucrarea de pe Bulevardul Unirii

Mergând pe sârmă

domnul i

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.