Slow Food maramuresean la Brasov

Târgul Slow Food Roadele Pământului revine în acest sfârşit de săptămână în Piaţa Sfatului din Braşov. Pata de culoare a acestei ediţii o vor da tradiţiile maramureşene + bonus o reteta de placinta cu branza

Târgul Slow Food Roadele Pământului revine în acest sfârşit de săptămână în Piaţa Sfatului din Braşov. Pata de culoare a acestei ediţii o vor da tradiţiile maramureşene. După târgul de produse tradiţionale din zona Maramureşului de săptămâna trecută de la Bucureşti, unde au făcut senzaţie, grupul folcloric Junii Cosăului din Călineşti îmbracă din nou costumele populare şi-şi intră în rol la Braşov. Aceştia vor întreţine atmosfera pe durata celor două zile de târg, prin interpretarea unor obiceiuri precum Semănatul si Nunta Maramureşeană, cu dansuri specifice zonei si cu strigături. Vor fi întrerupţi doar de sunetul trompeţilor din turnul Casei Sfatului, care vor anunţa ora amiezii.

Duminică, 30 mai, puteti asista la o demonstraţie de preparat plăcinte maramureşene. Cinci din cei 35 de producători prezenţi la târgul din această lună, sunt din zona Maramureşului.

Oferta la târg este variată. Ca şi în alte dăţi, în afara produselor tradiţionale româneşti, veti avea ocazia sa va umpleti coşul de cumpărături cu bunătăţi italieneşti, franţuzeşti şi ungureşti.

Sâmbătă, 29 mai, la standul Slow Food sunt programate din oră în oră degustări ale tuturor sortimentelor de brânzeturi existente la târg, cum ar fi: caş şi urdă de Rotbav, brânză de burduf de Fundata,  brânză Tilsit şi Tekeroi de Valea Stâmbă, mozzarella de Meschendorf, telemea de Făgăraş, brânză Pecorino sardo şi siciliano.  Curioşii vor putea să încerce combinaţii de brânză cu fructe, legume, plante aromatice si vinuri.

Pentru duminică, reprezentanţii Slow Food au pregătit degustări de mezeluri de Şercaia şi o demonstraţie de gătit. Rodica Ţiplea din Ocna Şugatag vă va pofti la plăcinte maramureşene aburinde, cu brânză şi mărar, pregătite pe loc la standul Slow Food Braşov.

“Secretul gustului special al plăcintelor maramureşene este dragostea cu care sunt pregătite de către femeile locului. Tradiţionalitatea plăcintei maramureşene sau a plăcintei creţe, cum mai este ea cunoscută, este dată de modul simplu şi rapid în care este preparată. Vorbim de un aluat simplu, obişnuit, umplut generos cu brânză fermentată, putin sărată şi iute, la care adaugăm marar şi cozi de ceapă verde tăiate mărunt. Dar cel mai important, este nevoie de multă măiestrie pentru a întinde aluatul în foaie subtire!” zice Rodica Tiplea.

Târgul ajunge în acest week-end la cea de-a XIV-a ediţie şi poate fi vizitat în ambele zile între orele 10.00-16.00. Este un eveniment organizat de către Asociaţia “Roadele Pământului” – Conviviumul Slow Food Braşov, în parteneriat cu Primăria Municipiului Braşov şi Consiliul Local Braşov. Proiectul a fost inclus în calendarul de evenimente dedicate celor 775 de ani de atestare documentară a Brasovului.

Bonus:

Reţeta de plăcintă maramureşeană:

Aluat: 1 kg făină, drojdie 25 g, lapte cald pentru frământat, puţină sare.

Umplutura: brânză de oaie sau caş proaspăt, mărar verde, cozi de ceapă.

Se face maiaua, apoi se framanta aluatul din faina, lapte si sare. Aluatul se lasă apoi 30 de minute la dospit (crescut). Brânza framântată se sărează dupa gust şi se amestecă cu mărar tocat şi cozi de ceapă tăiate marunt. Se ia o lingură din aluat şi se intinde o foaie foarte subtire. Pe acesta se pune o lingura generoasă din umplutura de brânză, apoi se începe împăturirea după mână, în asa fel încât să nu fie două încreţituri una peste alta. Plăcinta se prăjeste in putin ulei incins, până devine aurie pe fiecare parte. Se serveşte cu „groştior” (smântână culeasă proaspată de pe lapte) dupa cum spun maramureşencele.

Etichete: ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Ziua 4: Și chinez, și ateu, și friguros

Cica daca Adam si Eva ar fi fost chinezi

Azi am explicat unui conclocuitor chinez cum funcționează termoficarea românească; i-am băgat mințile în cap recenzoarei care voia să mă înregistreze doar pentru că trecusem pe la mama, și apoi am bârfit copios cu niște recenzoare bătrâne și puțin ciupite de molii, ca mine 😛

Eu sunt lucrător sexual, legea e o curvă

sexworker

Interviu în 3 episoade cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. Azi, începuturile – „Epoca de aur”, când comunismul tolera prostituția, marca era mai tare ca dolarul iar clientul era domn.

Maidanezul antrenat să fie Saint Bernard

Codruț și nepotul lui, Vasile

Codruț a fost cules de pe străzile din Craiova, în 2004, și a devenit azi unicul maidanez cu atestat de câine de căutare și salvare din dărâmături. O performanță la care ajung maximum 10% din câinii de rasă la nivel internațional.

Învățăm greu, mimăm mult și uităm repede

iohannis

Săptămâna trecută, după 25 de ani de tergiversări, dosarul Revoluției s-a închis, fără să fie cineva pedepsit și fără să știm vinovații. Dar asta e deja istorie, acum ne arde incendiul din club, de data asta va fi altfel, acum au murit tineri nevinovați pentru profitul unora, nu pentru democrație și alte abureli.

Ziua 7: Facerea de bine e ca recensământul fără CNP

Cuvantul recenzorului de la blocul meu

Azi am recenzat prin telefon o persoană care se afla la coadă la moaștele sfântului x. CNP-ul încă era facultativ.

USR, mai bine nu se poate

candidati-scena

Am fost la congresul USR ca să-i cunosc mai bine pe oamenii pe care-i susțin. Am vrut să înțeleg de ce Nicușor Dan ține cu dinții și de progresiști și de conservatori, și cum s-a tranșat soarta partidului prin alegerea celor mai buni 21 de oameni care să-l conducă.