Slow Food maramuresean la Brasov

Târgul Slow Food Roadele Pământului revine în acest sfârşit de săptămână în Piaţa Sfatului din Braşov. Pata de culoare a acestei ediţii o vor da tradiţiile maramureşene + bonus o reteta de placinta cu branza

Târgul Slow Food Roadele Pământului revine în acest sfârşit de săptămână în Piaţa Sfatului din Braşov. Pata de culoare a acestei ediţii o vor da tradiţiile maramureşene. După târgul de produse tradiţionale din zona Maramureşului de săptămâna trecută de la Bucureşti, unde au făcut senzaţie, grupul folcloric Junii Cosăului din Călineşti îmbracă din nou costumele populare şi-şi intră în rol la Braşov. Aceştia vor întreţine atmosfera pe durata celor două zile de târg, prin interpretarea unor obiceiuri precum Semănatul si Nunta Maramureşeană, cu dansuri specifice zonei si cu strigături. Vor fi întrerupţi doar de sunetul trompeţilor din turnul Casei Sfatului, care vor anunţa ora amiezii.

Duminică, 30 mai, puteti asista la o demonstraţie de preparat plăcinte maramureşene. Cinci din cei 35 de producători prezenţi la târgul din această lună, sunt din zona Maramureşului.

Oferta la târg este variată. Ca şi în alte dăţi, în afara produselor tradiţionale româneşti, veti avea ocazia sa va umpleti coşul de cumpărături cu bunătăţi italieneşti, franţuzeşti şi ungureşti.

Sâmbătă, 29 mai, la standul Slow Food sunt programate din oră în oră degustări ale tuturor sortimentelor de brânzeturi existente la târg, cum ar fi: caş şi urdă de Rotbav, brânză de burduf de Fundata,  brânză Tilsit şi Tekeroi de Valea Stâmbă, mozzarella de Meschendorf, telemea de Făgăraş, brânză Pecorino sardo şi siciliano.  Curioşii vor putea să încerce combinaţii de brânză cu fructe, legume, plante aromatice si vinuri.

Pentru duminică, reprezentanţii Slow Food au pregătit degustări de mezeluri de Şercaia şi o demonstraţie de gătit. Rodica Ţiplea din Ocna Şugatag vă va pofti la plăcinte maramureşene aburinde, cu brânză şi mărar, pregătite pe loc la standul Slow Food Braşov.

“Secretul gustului special al plăcintelor maramureşene este dragostea cu care sunt pregătite de către femeile locului. Tradiţionalitatea plăcintei maramureşene sau a plăcintei creţe, cum mai este ea cunoscută, este dată de modul simplu şi rapid în care este preparată. Vorbim de un aluat simplu, obişnuit, umplut generos cu brânză fermentată, putin sărată şi iute, la care adaugăm marar şi cozi de ceapă verde tăiate mărunt. Dar cel mai important, este nevoie de multă măiestrie pentru a întinde aluatul în foaie subtire!” zice Rodica Tiplea.

Târgul ajunge în acest week-end la cea de-a XIV-a ediţie şi poate fi vizitat în ambele zile între orele 10.00-16.00. Este un eveniment organizat de către Asociaţia “Roadele Pământului” – Conviviumul Slow Food Braşov, în parteneriat cu Primăria Municipiului Braşov şi Consiliul Local Braşov. Proiectul a fost inclus în calendarul de evenimente dedicate celor 775 de ani de atestare documentară a Brasovului.

Bonus:

Reţeta de plăcintă maramureşeană:

Aluat: 1 kg făină, drojdie 25 g, lapte cald pentru frământat, puţină sare.

Umplutura: brânză de oaie sau caş proaspăt, mărar verde, cozi de ceapă.

Se face maiaua, apoi se framanta aluatul din faina, lapte si sare. Aluatul se lasă apoi 30 de minute la dospit (crescut). Brânza framântată se sărează dupa gust şi se amestecă cu mărar tocat şi cozi de ceapă tăiate marunt. Se ia o lingură din aluat şi se intinde o foaie foarte subtire. Pe acesta se pune o lingura generoasă din umplutura de brânză, apoi se începe împăturirea după mână, în asa fel încât să nu fie două încreţituri una peste alta. Plăcinta se prăjeste in putin ulei incins, până devine aurie pe fiecare parte. Se serveşte cu „groştior” (smântână culeasă proaspată de pe lapte) dupa cum spun maramureşencele.

Etichete: ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Cum a distrus Oprescu o investiție de 14 milioane de euro, deturnând 5 milioane

oprescu_telegondola

Pentru o datorie de 5 milioane de euro a RATB către Metrorex, Primăria Capitalei preferă să arunce la coș o investiție de 14 milioane de euro, parte a unui proiect mai amplu, de 35 de milioane de euro, făcut din credite externe.

Cum am fost jefuiți în Valparaiso

20180312_112948

Tâlhăriți de bagaje în piața centrală a celui mai vechi port sud-american, Valparaiso, orașul chilian de patrimoniu UNESCO.

De ce picură în Casa Poporului

casa poporului senat

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.

Life’s a bitch, prison bitch

irina-jianu-6-560x419

Irina Jianu, condamnată în lotul „Trofeul calității” alături și pentru Adrian Năstase, ispășește șase ani de pușcărie în închisoarea construită chiar de firma ei, în 2006, la Bacău