Slow Food maramuresean la Brasov

Târgul Slow Food Roadele Pământului revine în acest sfârşit de săptămână în Piaţa Sfatului din Braşov. Pata de culoare a acestei ediţii o vor da tradiţiile maramureşene + bonus o reteta de placinta cu branza

Târgul Slow Food Roadele Pământului revine în acest sfârşit de săptămână în Piaţa Sfatului din Braşov. Pata de culoare a acestei ediţii o vor da tradiţiile maramureşene. După târgul de produse tradiţionale din zona Maramureşului de săptămâna trecută de la Bucureşti, unde au făcut senzaţie, grupul folcloric Junii Cosăului din Călineşti îmbracă din nou costumele populare şi-şi intră în rol la Braşov. Aceştia vor întreţine atmosfera pe durata celor două zile de târg, prin interpretarea unor obiceiuri precum Semănatul si Nunta Maramureşeană, cu dansuri specifice zonei si cu strigături. Vor fi întrerupţi doar de sunetul trompeţilor din turnul Casei Sfatului, care vor anunţa ora amiezii.

Duminică, 30 mai, puteti asista la o demonstraţie de preparat plăcinte maramureşene. Cinci din cei 35 de producători prezenţi la târgul din această lună, sunt din zona Maramureşului.

Oferta la târg este variată. Ca şi în alte dăţi, în afara produselor tradiţionale româneşti, veti avea ocazia sa va umpleti coşul de cumpărături cu bunătăţi italieneşti, franţuzeşti şi ungureşti.

Sâmbătă, 29 mai, la standul Slow Food sunt programate din oră în oră degustări ale tuturor sortimentelor de brânzeturi existente la târg, cum ar fi: caş şi urdă de Rotbav, brânză de burduf de Fundata,  brânză Tilsit şi Tekeroi de Valea Stâmbă, mozzarella de Meschendorf, telemea de Făgăraş, brânză Pecorino sardo şi siciliano.  Curioşii vor putea să încerce combinaţii de brânză cu fructe, legume, plante aromatice si vinuri.

Pentru duminică, reprezentanţii Slow Food au pregătit degustări de mezeluri de Şercaia şi o demonstraţie de gătit. Rodica Ţiplea din Ocna Şugatag vă va pofti la plăcinte maramureşene aburinde, cu brânză şi mărar, pregătite pe loc la standul Slow Food Braşov.

“Secretul gustului special al plăcintelor maramureşene este dragostea cu care sunt pregătite de către femeile locului. Tradiţionalitatea plăcintei maramureşene sau a plăcintei creţe, cum mai este ea cunoscută, este dată de modul simplu şi rapid în care este preparată. Vorbim de un aluat simplu, obişnuit, umplut generos cu brânză fermentată, putin sărată şi iute, la care adaugăm marar şi cozi de ceapă verde tăiate mărunt. Dar cel mai important, este nevoie de multă măiestrie pentru a întinde aluatul în foaie subtire!” zice Rodica Tiplea.

Târgul ajunge în acest week-end la cea de-a XIV-a ediţie şi poate fi vizitat în ambele zile între orele 10.00-16.00. Este un eveniment organizat de către Asociaţia “Roadele Pământului” – Conviviumul Slow Food Braşov, în parteneriat cu Primăria Municipiului Braşov şi Consiliul Local Braşov. Proiectul a fost inclus în calendarul de evenimente dedicate celor 775 de ani de atestare documentară a Brasovului.

Bonus:

Reţeta de plăcintă maramureşeană:

Aluat: 1 kg făină, drojdie 25 g, lapte cald pentru frământat, puţină sare.

Umplutura: brânză de oaie sau caş proaspăt, mărar verde, cozi de ceapă.

Se face maiaua, apoi se framanta aluatul din faina, lapte si sare. Aluatul se lasă apoi 30 de minute la dospit (crescut). Brânza framântată se sărează dupa gust şi se amestecă cu mărar tocat şi cozi de ceapă tăiate marunt. Se ia o lingură din aluat şi se intinde o foaie foarte subtire. Pe acesta se pune o lingura generoasă din umplutura de brânză, apoi se începe împăturirea după mână, în asa fel încât să nu fie două încreţituri una peste alta. Plăcinta se prăjeste in putin ulei incins, până devine aurie pe fiecare parte. Se serveşte cu „groştior” (smântână culeasă proaspată de pe lapte) dupa cum spun maramureşencele.

Tags: ,

No comments yet.

Leave a Reply

Oldies but goldies

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

București în iarna din 1954

Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.

Rulată Germania

marcela

Cum mi-am înscris mașina nemțească în România și am trăit să povestesc despre asta

Vinales, seva eco-bio a Cubei

vinales20

Dar ce căutași, maică, taman în Cuba? l-am întrebat noi pe albanez. Și el nu pricepea ce-l întrebăm, dar râdea la noi. Noroc că nevastă-sa mai scăpa câteva cuvinte englezești și până la urmă ne-a arătat stâlpii casei, a bătut cu mâna în ei și am priceput că albanil nu era albanez, ci zidar.

(II) Prostituatele, distracție și sursă de venit pentru polițiști

politie-prostituate

Partea a doua din interviul cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. După anii de glorie din comunism și zorii revoluției capitaliste, vin anii de hărțuire democratică din partea poliției și jandarmeriei

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.