Ştii cum comunică surdo-muţii noaptea?

Când nu pot urmări mişcările mâinilor, în întuneric, surzii îşi „desenează” cuvintele cu degetele pe piept, unul altuia, ca într-un telefon fără fir. Ultimul la care ajunge mesajul are datoria să îi creioneze cu degetele pe piept celui de la care a pornit conversaţia ceea ce a înţeles, pentru a aproba că este ceea ce a vrut să spună

Te-ai gândit vreodată cum comunică persoanele cu deficienţe de auz pe timpul nopţii, atunci când nu pot „vorbi” prin semne? Când nu pot urmări mişcările mâinilor, în întuneric, surzii îşi „desenează” cuvintele cu degetele pe piept, unul altuia, ca într-un telefon fără fir. Ultimul la care ajunge mesajul are datoria să îi creioneze cu degetele pe piept celui de la care a pornit conversaţia ceea ce a înţeles, pentru a aproba că este ceea ce a vrut să spună.

Citeste si da mai departe un articol scris de Eugenia Mihalcea

În România trăiesc în jur de 3.000 de copii cu deficienţe de auz. Dacă nu primesc proteze auditive la timp, ei ajung surdo-muţi. Violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Horia Mihail au dedicat cel de-al treilea turneu Stradivarius pentru aceşti copii care nu au auzit niciodată sunetul muzicii, al trenului care şuieră în gară sau vocile părinţilor care le spun seara o poveste. Sub titlul „Ai auzit de mine?”, turneul, care a început pe 6 mai la Oneşti şi se va termina pe 25 mai la Bucureşti, este dedicat în întregime micuţilor cu deficienţe de auz.

De multe ori, din lipsă de bani, copiii hipoacuzici sunt protezaţi greşit. Mai exact, ei primesc aceleaşi tipuri de proteze. E ca şi cum toţi oamenii care sunt miopi ar purta ochelari cu aceleaşi dioptrii. O proteză performantă costă între 2.000 şi 10.000 de lei, dar statul compensează doar valoarea minimă a unui astfel de produs: subvenţia este între 900 şi 1.400 de lei, în funcţie de diagnostic. Ca să primească aceşti bani, părinţii trebuie să depună o grămadă de acte şi să aştepte cel puţin câteva luni. Odată ce au obţinut această subvenţie, proteza nu poate fi schimbată timp de 5 ani, chiar dacă se strică înainte de această perioadă.

Îi mai puteţi asculta pe Alexandru Tomescu şi Horia Mihail la Constanţa pe 20 mai, la Piteşti pe 21 mai şi la Bucureşti pe 25 mai. Banii strânşi în cutia care poposeşte în fiecare sală de concert vor fi donaţi pentru această cauză. Cei care nu ajung la concert pot dona apelând numerele 0 900 900 692 (2 euro), 0 900 900 694 (5 euro), 0 900 900 690 (10 euro) în reţeaua Romtelecom sau trimiţând SMS la numărul 848 (2 euro) în reţelele mobile Vodafone, Orange sau Cosmote.

Ai auzit de mine? from Cosmin Bumbuț on Vimeo.

Mai multe detalii, pe site-ul campaniei, la www.aiauzitdemine.ro.

Etichete: , , , , ,

Trackbacks/Pingbacks

  1. Nelu din Salonta, unguru frate cu kurdu | Dollo zice Bine - 02/10/2010

    […] Ce ati mai citit pe dollo.ro, scris de Eugenia Mihalcea: Cum comunica surdo-mutii noaptea […]

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Depre ziduri

pano

și oamenii care se încăpățânează să le construiască și să repete istorii de care omenirea ar trebui să se rușineze.

Cum stăm cu moralitatea, noi ăștia educați în comunism

pionieri

Dacă e adevărat că predarea religiei în școli are rol de moralizare a maselor, atunci noi decrețeii, pionierii, șoimii patriei, de unde am învățat onoarea și moralitatea?

Respect pentru sfânta prostie națională

prostie

Senatorii Ficățel și Miki Șpagă vor să ne oblige să le arătăm respect, printr-o lege care ne va măsura sentimentele și va sancționa prompt abaterile de la sentimentele sănătoase, naționale, de iubire și respect față de tot ce e românesc, creștin și … tricolor

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

București în iarna din 1954

Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.