Ştii cum comunică surdo-muţii noaptea?

Când nu pot urmări mişcările mâinilor, în întuneric, surzii îşi „desenează” cuvintele cu degetele pe piept, unul altuia, ca într-un telefon fără fir. Ultimul la care ajunge mesajul are datoria să îi creioneze cu degetele pe piept celui de la care a pornit conversaţia ceea ce a înţeles, pentru a aproba că este ceea ce a vrut să spună

Te-ai gândit vreodată cum comunică persoanele cu deficienţe de auz pe timpul nopţii, atunci când nu pot „vorbi” prin semne? Când nu pot urmări mişcările mâinilor, în întuneric, surzii îşi „desenează” cuvintele cu degetele pe piept, unul altuia, ca într-un telefon fără fir. Ultimul la care ajunge mesajul are datoria să îi creioneze cu degetele pe piept celui de la care a pornit conversaţia ceea ce a înţeles, pentru a aproba că este ceea ce a vrut să spună.

Citeste si da mai departe un articol scris de Eugenia Mihalcea

În România trăiesc în jur de 3.000 de copii cu deficienţe de auz. Dacă nu primesc proteze auditive la timp, ei ajung surdo-muţi. Violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Horia Mihail au dedicat cel de-al treilea turneu Stradivarius pentru aceşti copii care nu au auzit niciodată sunetul muzicii, al trenului care şuieră în gară sau vocile părinţilor care le spun seara o poveste. Sub titlul „Ai auzit de mine?”, turneul, care a început pe 6 mai la Oneşti şi se va termina pe 25 mai la Bucureşti, este dedicat în întregime micuţilor cu deficienţe de auz.

De multe ori, din lipsă de bani, copiii hipoacuzici sunt protezaţi greşit. Mai exact, ei primesc aceleaşi tipuri de proteze. E ca şi cum toţi oamenii care sunt miopi ar purta ochelari cu aceleaşi dioptrii. O proteză performantă costă între 2.000 şi 10.000 de lei, dar statul compensează doar valoarea minimă a unui astfel de produs: subvenţia este între 900 şi 1.400 de lei, în funcţie de diagnostic. Ca să primească aceşti bani, părinţii trebuie să depună o grămadă de acte şi să aştepte cel puţin câteva luni. Odată ce au obţinut această subvenţie, proteza nu poate fi schimbată timp de 5 ani, chiar dacă se strică înainte de această perioadă.

Îi mai puteţi asculta pe Alexandru Tomescu şi Horia Mihail la Constanţa pe 20 mai, la Piteşti pe 21 mai şi la Bucureşti pe 25 mai. Banii strânşi în cutia care poposeşte în fiecare sală de concert vor fi donaţi pentru această cauză. Cei care nu ajung la concert pot dona apelând numerele 0 900 900 692 (2 euro), 0 900 900 694 (5 euro), 0 900 900 690 (10 euro) în reţeaua Romtelecom sau trimiţând SMS la numărul 848 (2 euro) în reţelele mobile Vodafone, Orange sau Cosmote.

Ai auzit de mine? from Cosmin Bumbuț on Vimeo.

Mai multe detalii, pe site-ul campaniei, la www.aiauzitdemine.ro.

Etichete: , , , , ,

Trackbacks/Pingbacks

  1. Nelu din Salonta, unguru frate cu kurdu | Dollo zice Bine - 02/10/2010

    […] Ce ati mai citit pe dollo.ro, scris de Eugenia Mihalcea: Cum comunica surdo-mutii noaptea […]

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

De ce ea?

tarau-victoriei-an

Povestea neromanțată a unei românce care a făcut pușcărie nevinovată, ca urmare a unui lanț de erori judiciare, deschis în 2000 de o anchetă a procurorului Cristian Panait, închis abia după 15 ani de procese

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.

Pedeapsa norvegiană, cum s-a ajuns la ajutor și n-au rămas la răzbunare

opera2

Zicătoare norvegiană: cu ce fel de fost deținut ai vrea să te întâlnești seara, pe o alee pustie? Aplicată în România, zicătoarea ar suna așa: cu ce fel de ziarist sau politician ai vrea să ai de-a face într-o campanie electorală?

Nu s-a furat, așa s-a votat. Și numărat

voturi2

Cum am fost observator la numărătoarea voturilor într-o secție de votare din București și mi-am revenit din iluziile cetățenești pe care le aveam.

Secretul Rozaliei din Criţ: “Ne-a ferit Dumnezeu de emigrare aicea, că avem mult de lucru”

Minunata ciorba ardeleneasca a adunat Europa la aceasi masa

Cu timpul oamenii au constatat că activităţi pe care noi le considerăm plictisitoare, pentru că le facem zi de zi, pot fi vândute foarte bine străinilor, care nu le-au văzut niciodată

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască