Ştii cum comunică surdo-muţii noaptea?

Când nu pot urmări mişcările mâinilor, în întuneric, surzii îşi „desenează” cuvintele cu degetele pe piept, unul altuia, ca într-un telefon fără fir. Ultimul la care ajunge mesajul are datoria să îi creioneze cu degetele pe piept celui de la care a pornit conversaţia ceea ce a înţeles, pentru a aproba că este ceea ce a vrut să spună

Te-ai gândit vreodată cum comunică persoanele cu deficienţe de auz pe timpul nopţii, atunci când nu pot „vorbi” prin semne? Când nu pot urmări mişcările mâinilor, în întuneric, surzii îşi „desenează” cuvintele cu degetele pe piept, unul altuia, ca într-un telefon fără fir. Ultimul la care ajunge mesajul are datoria să îi creioneze cu degetele pe piept celui de la care a pornit conversaţia ceea ce a înţeles, pentru a aproba că este ceea ce a vrut să spună.

Citeste si da mai departe un articol scris de Eugenia Mihalcea

În România trăiesc în jur de 3.000 de copii cu deficienţe de auz. Dacă nu primesc proteze auditive la timp, ei ajung surdo-muţi. Violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Horia Mihail au dedicat cel de-al treilea turneu Stradivarius pentru aceşti copii care nu au auzit niciodată sunetul muzicii, al trenului care şuieră în gară sau vocile părinţilor care le spun seara o poveste. Sub titlul „Ai auzit de mine?”, turneul, care a început pe 6 mai la Oneşti şi se va termina pe 25 mai la Bucureşti, este dedicat în întregime micuţilor cu deficienţe de auz.

De multe ori, din lipsă de bani, copiii hipoacuzici sunt protezaţi greşit. Mai exact, ei primesc aceleaşi tipuri de proteze. E ca şi cum toţi oamenii care sunt miopi ar purta ochelari cu aceleaşi dioptrii. O proteză performantă costă între 2.000 şi 10.000 de lei, dar statul compensează doar valoarea minimă a unui astfel de produs: subvenţia este între 900 şi 1.400 de lei, în funcţie de diagnostic. Ca să primească aceşti bani, părinţii trebuie să depună o grămadă de acte şi să aştepte cel puţin câteva luni. Odată ce au obţinut această subvenţie, proteza nu poate fi schimbată timp de 5 ani, chiar dacă se strică înainte de această perioadă.

Îi mai puteţi asculta pe Alexandru Tomescu şi Horia Mihail la Constanţa pe 20 mai, la Piteşti pe 21 mai şi la Bucureşti pe 25 mai. Banii strânşi în cutia care poposeşte în fiecare sală de concert vor fi donaţi pentru această cauză. Cei care nu ajung la concert pot dona apelând numerele 0 900 900 692 (2 euro), 0 900 900 694 (5 euro), 0 900 900 690 (10 euro) în reţeaua Romtelecom sau trimiţând SMS la numărul 848 (2 euro) în reţelele mobile Vodafone, Orange sau Cosmote.

Ai auzit de mine? from Cosmin Bumbuț on Vimeo.

Mai multe detalii, pe site-ul campaniei, la www.aiauzitdemine.ro.

Etichete: , , , , ,

Trackbacks/Pingbacks

  1. Nelu din Salonta, unguru frate cu kurdu | Dollo zice Bine - 02/10/2010

    […] Ce ati mai citit pe dollo.ro, scris de Eugenia Mihalcea: Cum comunica surdo-mutii noaptea […]

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș

bucuresti

Gabriela Firea are mai multe atuuri decât au avut predecesorii ei: un buget mare, un consiliu obedient, guvernul de aceeași culoare politică și marele talent de a vorbi ca la televizor. Este un mister de ce nu reușește mai mult decât niște paranghelii jenante.

Nu există o legătură între creșterea avuției bisericii și calitatea vieții enoriașilor

oti

Interviu cu fondatorul Asociației Secular Umaniste din România, Atila Nyerges, despre religie, credință, știință și imoralitatea legăturii dintre biserică și politicieni, pe la spatele poporului prezumat credincios.

Când Manhattanu era un soi de Ferentari…

Martha-Cooper-Kids

… iar Martha Cooper, prima femeie fotograf de la New York Post. Azi e septuagenară, dar se aleargă cu poliția și grafferii prin Brazilia ca la tinerețe. Și vine la București în 13-15 octombrie la Make a Point

De ce nu-i prieşte Mioriţei iarba din UE

turma-alergand

Oieritul românesc supravieţuieşte cu greu, între subvenţia europeană care vine târziu, dezinteresul tineretului pentru meseria de cioban, şi supremaţia supermarketurilor care ne bagă pe gât brânză de import.

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

Life’s a bitch, prison bitch

irina-jianu-6-560x419

Irina Jianu, condamnată în lotul „Trofeul calității” alături și pentru Adrian Năstase, ispășește șase ani de pușcărie în închisoarea construită chiar de firma ei, în 2006, la Bacău