Ştii cum comunică surdo-muţii noaptea?

Când nu pot urmări mişcările mâinilor, în întuneric, surzii îşi „desenează” cuvintele cu degetele pe piept, unul altuia, ca într-un telefon fără fir. Ultimul la care ajunge mesajul are datoria să îi creioneze cu degetele pe piept celui de la care a pornit conversaţia ceea ce a înţeles, pentru a aproba că este ceea ce a vrut să spună

Te-ai gândit vreodată cum comunică persoanele cu deficienţe de auz pe timpul nopţii, atunci când nu pot „vorbi” prin semne? Când nu pot urmări mişcările mâinilor, în întuneric, surzii îşi „desenează” cuvintele cu degetele pe piept, unul altuia, ca într-un telefon fără fir. Ultimul la care ajunge mesajul are datoria să îi creioneze cu degetele pe piept celui de la care a pornit conversaţia ceea ce a înţeles, pentru a aproba că este ceea ce a vrut să spună.

Citeste si da mai departe un articol scris de Eugenia Mihalcea

În România trăiesc în jur de 3.000 de copii cu deficienţe de auz. Dacă nu primesc proteze auditive la timp, ei ajung surdo-muţi. Violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Horia Mihail au dedicat cel de-al treilea turneu Stradivarius pentru aceşti copii care nu au auzit niciodată sunetul muzicii, al trenului care şuieră în gară sau vocile părinţilor care le spun seara o poveste. Sub titlul „Ai auzit de mine?”, turneul, care a început pe 6 mai la Oneşti şi se va termina pe 25 mai la Bucureşti, este dedicat în întregime micuţilor cu deficienţe de auz.

De multe ori, din lipsă de bani, copiii hipoacuzici sunt protezaţi greşit. Mai exact, ei primesc aceleaşi tipuri de proteze. E ca şi cum toţi oamenii care sunt miopi ar purta ochelari cu aceleaşi dioptrii. O proteză performantă costă între 2.000 şi 10.000 de lei, dar statul compensează doar valoarea minimă a unui astfel de produs: subvenţia este între 900 şi 1.400 de lei, în funcţie de diagnostic. Ca să primească aceşti bani, părinţii trebuie să depună o grămadă de acte şi să aştepte cel puţin câteva luni. Odată ce au obţinut această subvenţie, proteza nu poate fi schimbată timp de 5 ani, chiar dacă se strică înainte de această perioadă.

Îi mai puteţi asculta pe Alexandru Tomescu şi Horia Mihail la Constanţa pe 20 mai, la Piteşti pe 21 mai şi la Bucureşti pe 25 mai. Banii strânşi în cutia care poposeşte în fiecare sală de concert vor fi donaţi pentru această cauză. Cei care nu ajung la concert pot dona apelând numerele 0 900 900 692 (2 euro), 0 900 900 694 (5 euro), 0 900 900 690 (10 euro) în reţeaua Romtelecom sau trimiţând SMS la numărul 848 (2 euro) în reţelele mobile Vodafone, Orange sau Cosmote.

Ai auzit de mine? from Cosmin Bumbuț on Vimeo.

Mai multe detalii, pe site-ul campaniei, la www.aiauzitdemine.ro.

Tags: , , , , ,

Trackbacks/Pingbacks

  1. Nelu din Salonta, unguru frate cu kurdu | Dollo zice Bine - 02/10/2010

    […] Ce ati mai citit pe dollo.ro, scris de Eugenia Mihalcea: Cum comunica surdo-mutii noaptea […]

Leave a Reply

Oldies but goldies

Construcția unei case în România, când nu ai bani, dar ai pretenții (I)

trasare

Arhitectul și proiectul – România geme de Gaudi nedescoperiți; 12 arhitecți în doi ani și al 13-lea care ne-a pus capac; Care e treaba cu proiectul casei – diferența dintre DTAC și PTh

Ce zice FMI de finanțarea găurii negre „biserica”, de la buget?

prefericitul Daniel arata calea

Biserica Ortodoxă Română nu vrea concurență pe piața lumânărilor și a locurilor de veci, dar vrea bani de la buget pentru salarii și catedrale. Oare FMI știe?

Skopje, Macedonia: sărăcie și statui pe datorie

Prometeu, turiștii și clădirea parlamentului în plan secund

Premierul macedonean ia credite externe ca să clădească identitatea națională cu statui și clădiri impozante, în timp ce țara are 30% șomeri, iar oamenii emigrează ca să trăiască mai bine.

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român

Fără dosar cu șină la Consulatul Boliviei

20180224_105612

Aventurile birocratice din lumea care nu vrea să înțeleagă avantajele renunțării la vize turistice.

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.