Sunt aici, dar nu pot scrie

Sunt in Transilvania, cu niste ziaristi straini. Am plecat de la Sibiu si am ajuns aseara in satul Cund. Dupa un drum de trei ore pe niste drumuri „numa numa” – cum zice soferul – ne-am ratacit de trei ori si am ajuns, pana la urma, la pensiunea lui Johan, un neamt din Hamburg emigrat din tara lui de dragul Romaniei. „Middle of nowhere”, cum zice o italianca, data pe spate de culoarea hartiei igienice de la pensiunea lui Johan.

Va spun astea pentru ca excursia tine pana sambata, si internetul aici merge mai greu ca microbuzul nostru pe drumurile de carute. Asa ca asteptati-ma ca viu inapoi negresit, si am niste povesti … tulai. OMG! : )

P.S. Si sa stiti ca sunt cu ochii pe voi. Am vazut,  prin ochii prietenului Mihnea, ce ati facut voi ieri in revolutionarul Bucuresti: ciulei.ro

Etichete: , , ,

One Response la “Sunt aici, dar nu pot scrie” Subscribe

  1. eugenie 20/05/2010 at 12:57 #

    normal că era pentru tine drumul ăsta 🙂 abia aştept toate poveştile de acolo

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Moartea iedului, mănânc și trăiesc

cioban-ied

Ciobanul mi-a zis să nu mă uit, că la ei femeile pleacă de acasă când se taie mieii. Am decis să nu-l ascult. Credeam că o să fiu mai tare ca Labiș și n-o să mai pot mânca după asta.

Ice age cu comision bancar argentinian

perrito moreno

Trecerea granițelor din Argentina în Chile și retur sau comisioanele bancare nesimțite l-ar face și pe un eurosceptic să iubească UE.

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.