Sunt aici, dar nu pot scrie

Sunt in Transilvania, cu niste ziaristi straini. Am plecat de la Sibiu si am ajuns aseara in satul Cund. Dupa un drum de trei ore pe niste drumuri „numa numa” – cum zice soferul – ne-am ratacit de trei ori si am ajuns, pana la urma, la pensiunea lui Johan, un neamt din Hamburg emigrat din tara lui de dragul Romaniei. „Middle of nowhere”, cum zice o italianca, data pe spate de culoarea hartiei igienice de la pensiunea lui Johan.

Va spun astea pentru ca excursia tine pana sambata, si internetul aici merge mai greu ca microbuzul nostru pe drumurile de carute. Asa ca asteptati-ma ca viu inapoi negresit, si am niste povesti … tulai. OMG! : )

P.S. Si sa stiti ca sunt cu ochii pe voi. Am vazut,  prin ochii prietenului Mihnea, ce ati facut voi ieri in revolutionarul Bucuresti: ciulei.ro

Etichete: , , ,

One Response la “Sunt aici, dar nu pot scrie” Subscribe

  1. eugenie 20/05/2010 at 12:57 #

    normal că era pentru tine drumul ăsta 🙂 abia aştept toate poveştile de acolo

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Biblioteca națională s-a deschis, dar nu funcționează

Biblioteca Națională Samsung

Biblioteca te păcălește că-ți face legitimație online, dar nu ți-o face decât la sediu, îți zice pe site că are anumite cărți, dar în depozit ele nu există, și nu împrumută cărți acasă. Niciodată. Avem un sediu ultracentral și modern de 100 de milioane de euro, doar ca suport pentru o reclamă Samsung deocamdată.

Nostalgii maso-comuniste de 1 Mai

steaguri

O frântură dintr-o zi grea, muncitorească, a unui chelner hâtru de la Restaurantul Riviera din Parcul 23 August.

Ce caută englezii în Grecia

karaoke

În timp ce milioane de estici se dau peste cap să emigreze în vest ca să facă bani, englezi, germani sau canadieni vin în Grecia ca să trăiască decent, în căutarea unui stil de viață care nu le mai e accesibil în propriile țări.

Sărăcia se învață în familie și e ocrotită de stat

teclas

În Deltă oamenii se zbat ca peștii pe uscat: nu au de lucru, dar fac copii ca să trăiască din alocații. Copiii lor le vor călca pe urme. Needucați, necalificați, vor fi următoarele generații de votanți cu sacoșa.

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

Ziua 8 – Dumneata scrie ce trebuie, eu mă fac că nu văd… și semnez

Sursa foto: http://monstersketch.blogspot.com/2009_05_01_archive.html

Cea mai drăguță văduvă din blocul recenzat de mine, mă roagă să nu-i arăt ce am bifat la starea civilă, pentru că ea încă îl simte alături pe bărbatul ei mort de 35 de ani.