Sunt aici, dar nu pot scrie

Sunt in Transilvania, cu niste ziaristi straini. Am plecat de la Sibiu si am ajuns aseara in satul Cund. Dupa un drum de trei ore pe niste drumuri „numa numa” – cum zice soferul – ne-am ratacit de trei ori si am ajuns, pana la urma, la pensiunea lui Johan, un neamt din Hamburg emigrat din tara lui de dragul Romaniei. „Middle of nowhere”, cum zice o italianca, data pe spate de culoarea hartiei igienice de la pensiunea lui Johan.

Va spun astea pentru ca excursia tine pana sambata, si internetul aici merge mai greu ca microbuzul nostru pe drumurile de carute. Asa ca asteptati-ma ca viu inapoi negresit, si am niste povesti … tulai. OMG! : )

P.S. Si sa stiti ca sunt cu ochii pe voi. Am vazut,  prin ochii prietenului Mihnea, ce ati facut voi ieri in revolutionarul Bucuresti: ciulei.ro

Tags: , , ,

One Response to “Sunt aici, dar nu pot scrie” Subscribe

  1. eugenie 20/05/2010 at 12:57 #

    normal că era pentru tine drumul ăsta 🙂 abia aştept toate poveştile de acolo

Leave a Reply

Oldies but goldies

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Dacă ai vrea să trăiești doar atât cât poți

maini

Când mai vedeți reclame cu bătrâni râzând cu toată placa într-o lumină caldă, solară, să știți că ăia nu sunt nici români, nici la azil. Și poate nici așa bătrâni 😉

Eu sunt lucrător sexual, legea e o curvă

sexworker

Interviu în 3 episoade cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. Azi, începuturile – „Epoca de aur”, când comunismul tolera prostituția, marca era mai tare ca dolarul iar clientul era domn.

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!