Cand bancomatu-ti inghite cardu

Tocmai mi-a inghitit un bancomat cardul pentru ca as fi tastat, cica, gresit pin-ul.

UPDATE – S-a rezolvat, l-am recuperat azi, in caz ca va tineati respiratia de nerabdare 🙂 Oricum, tin sa remarc profesionalismul cu care m-au ajutat functionarii de la CEC Timpuri noi (acolo era cardul). Pe bune, au fost foarte amabili si saritori. Ori eu aveam pareri preconcepute despre functionarii din banci, ori s-au schimbat lucrurile in lume intr-un mod esential in ultimul timp.

Tocmai mi s-a intamplat o neintamplata. Am zis sa-mi verific un card mai vechi, sa vad daca si ce bani mai am pe el. Nu mai tastasem pin-ul de vreo luna-doua si l-am incurcat cu altul. Cand mi-a zis ca e gresit mi-am luat seama si l-am tastat pe ala corect. Iar mi-a zis ca e gresit, iar l-am tastat. Pe ala corect, parol! Bancomatu, nu si nu, ca tot gresit e. Si pana sa ma dezmeticesc io, de emotie mi se risipesc pe jos niste monede din portofel, cu ochii cand la bancomat, cand la portofel, na ca mi l-a luat! Zice ca pentru binele meu (!) mi-l confisca.

Acuma io ce fac? La banca era inchis. Pana maine pot io sa stau linistita ca sta cardul meu cuminte acolo in bancomat? Sau sa ma duc cu ranga la noapte sa-l caut? Poate gasesc si mai multi bani „pe el” cu ocazia asta.

Pisica asta era langa bancomat. Si avea o mutra spasita. Eu cred ca sunt in cardasie.

P.S. Si ca sa vedeti cum m-am mai linistit din angoasa generata de pierderea cardului va sugerez sa cititi ce i s-a intamplat unei tipe care si-a pierdut pisica. E demential. N-am mai ras demult asa.

Tags: , , ,

4 Responses to “Cand bancomatu-ti inghite cardu” Subscribe

  1. Monica 30/06/2010 at 23:40 #

    Ah, mi-ai amintit de o dimineata cand nu am vrut sa scot bani de pe cardul BCR si am ost anuntata ca tranzactia s-a incheiat, dar nu am primit niciun leu. Peste vreo 2 ore cand au deschis la banca, o casiera m-a anuntat senin ca bancomatul nu elibereaza bani inainte de ora 9.00, dar ca tranzactia a fost facuta si trebuie sa completez o cerere pentru a-mi primi banii. A durat 3 zile sa mi-ii dea inapoi, ca doar era vorba de BCR.

    Curios lucru, si atunci era o pisica prin preajma. Incep sa cred ca au un clan al lor :))

  2. George L 01/07/2010 at 01:06 #

    Mi s-a intamplat si mie la Tiriac Bank: bancomatul n-a vrut sa-mi mai dea cardul si nici banii de pe el. Aveam nevoie de bani si m-am dus la casierie, unde comisionul de retragere de bani e dublu, fata de procentul de la bancomat. Le-am explicat alora ca e din cauza bancomatului lor prost, nu din cauza mea. Degeaba. Mi-am scos banii cu comision de retragere dublu.

    asa ca, daca va ganditi la varianta cu ranga… ma bag si eu

  3. citizen K 02/07/2010 at 11:22 #

    Te rog tradu-ne si noua intamplarea cu pisica. I'm so bored for English today 🙂

    • Dollo 02/07/2010 at 12:04 #

      Oh, este atat de savuroasa incat trebuie sa va faceti timp s-o cititi, oricand. Ar fi pacat de ea sa fie tradusa, pentru ca savoarea vine si din cititul cronologic al mesajelor dintre cei doi – ca si cand ai fi martor la schimbul de email-uri – si din limba originala. Credeti-ma, merita efortul 🙂

Leave a Reply

Oldies but goldies

Recursul la argumente

ilusion

De ce în 2017 e nevoie să le explici unora că oamenii sunt egali în fața legii și au aceleași drepturi indiferent de rasă, sex sau etnie – pentru că la televiziunea națională vine un avocat al poporului și neagă Holocaustul, și nimeni nu-l contrazice, deși avem și o lege care-l face pasibil de pușcărie pentru asta.

Autorizația de construcție – când primăria e mai parolistă decât arhitectul (II)

unelte

În țara lui „așa se face”: dom profesor îți face o onoare cu forța, iar producătorul îți zice, voalat, că proiectantul tău e praf; Și se întâmplă că ne dispare din proiect și al treilea structurist

Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș

bucuresti

Gabriela Firea are mai multe atuuri decât au avut predecesorii ei: un buget mare, un consiliu obedient, guvernul de aceeași culoare politică și marele talent de a vorbi ca la televizor. Este un mister de ce nu reușește mai mult decât niște paranghelii jenante.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉

Cum s-a făcut de am aflat povestea Amitei Bhose

AmitaBhose_Vaideeni1980

Fascinanta istorie a unei indience care s-a îndrăgostit de România citindu-l pe Eminescu, a lăsat familie și avere în urmă și a venit să trăiască în comunismul fără apă caldă și curent în căminele din Regie.