Credem in armata, biserica si publicitate

De ce Romania nu e si nu va fi niciodata Germania, Suedia, Marea Britanie, Franta, Spania, Portugalia, Italia si nici macar Ungaria: increderea romanilor, pusa in armata, biserica si publicitate

Iata de ce Romania nu e si nu va fi niciodata Germania, Suedia, Marea Britanie, Franta, Spania, Portugalia, Italia si nici macar Ungaria:

Un studiu realizat de GFK international in aceasta primavara arata care sunt categoriile profesionale in care populatia din 19 tari are cea mai mare/mica incredere. Romanii se remarca la increderea mare in armata, biserica si publicitate, spre deosebire de germani care au incredere mai mult in politisti, judecatori, avocati si bancheri.

Studiul, dat publicitatii ieri la Nuremberg, arata ca la nivel international pompierii se bucura de cea mai mare incredere, in timp ce in acelasi plan general au pierdut serios din reputatie clericii si oamenii din marketing. Politicienii se inscriu in continuare intr-un trend descendent, dar asta deja nu mai mira pe nimeni. Reputatia politiei si a judecatorilor, insa, cunoaste un reviriment interesant. Bancherii isi imbunatatesc usor imaginea in plan international, in ciuda crizei. (Cifrele prezentate indica date comparative numai intre tarile europene.)

In cine cred nemtii

In Germania, de exemplu, pe primul loc in clasamentul increderii sunt pompierii, cu 97%, pe locul doi doctorii cu 87%, urmati indeaproape de politie, cu 86%. Judecatorii au crescut anul acesta la 83%, fata de anul trecut cand au avut 79%. Prin contrast, finantistii au pierdut din reputatie, ajungand doar la 57%. De la inceperea crizei, din septembrie 2008, bancherii au scazut cu 15 procente in ochii populatiei, dar in Germania continua sa faca o figura buna in comparatie cu restul popoarelor. Popimea din Germania, insa, a pierdut mult din increderea germanilor, de la 75% in 2009, la 55% anul acesta, fenomen pus pe seama scandalurilor de pedofilie in care sunt implicati clericii catolici din Germania.

Comparativ, pompierii se bucura de cea mai mare incredere in Suedia – 98% – si de cea mai mica rata a increderii europene in Romania – 91%. Doctorii si profesorii vin pe locul doi, cu 84%, urmati de postasi cu 82% si militari cu 81%. Politistii cunosc ratele cele mai diverse de incredere: 86% in Germania, 83% in Suedia, 59% in Franta, 55% in Bulgaria si 53% in Romania.

Mai mult de jumatate dintre respondenti isi manifesta increderea in organizatiile de protectie a mediului, judecatori, organizatii caritabile, functionari publici, preoti si cercetatori din domeniul marketingului. Dupa scandalurile de pedofilie in care a fost implicata biserica catolica, increderea in aceasta institutie a scazut in majoritatea tarilor cu aproximativ 8% fata de anii precedenti. Biserica are cea mai mica cota de incredere in Franta – 33% – si cea mai mare in Romania – 86%.

Ca si in anii trecuti, politicienii sunt pe ultimele locuri la incredere. Totusi, cel mai mare procent de incredere e atins in Olanda – 32% – urmat de Suedia, unde 25% dintre oameni au incredere in politicieni. Cea mai mare cota de neincredere e inregistrata in Italia – 93%, urmata de Franta – 92% si de Ungaria – 91%.

Bancherii au intrunit increderea a 37% dintre oameni la nivel international, in 2009, si in ciuda crizei anul asta s-au invartit de un 42%. Cea mai mare incredere in bancheri par s-o aiba nemtii  – 57%- suedezii – 56% – si polonezii – 54%. Bancherii sunt mai putin populari in Italia – 24% incredere, Franta – 27% si Romania 28%.

Studiul a fost facut pe 18.800 de persoane, in perioada februarie-martie 2010, in 15 tari europene si in SUA, Brazilia, Columbia si India.

Tags: , , , , , ,

4 Responses to “Credem in armata, biserica si publicitate” Subscribe

  1. Bezbojnicul 10/06/2010 at 23:34 #

    Incredere in armata, biserica si propaganda? O dictatura de dreapta in stil latino-american nici nu e chiar asa SF.

    • Dollo 11/06/2010 at 02:10 #

      Si avem si o Evita Peron pe masura 🙂

  2. Monica 11/06/2010 at 17:24 #

    Cine raspunde la sondajele astea? Popii? Generalii? Publicitarii?

    Nu inteleg cum au putut raspunde ca au incredere in publicitate. Hai ca la armata si biserica ma asteptam, romanu' are mereu incredere in aia care se impun cu forta, dar parte cu publicitatea nu pot sa o inteleg.

    Ma gandeasc ca nu am facut bine sa renunt la o "cariera in advertising", la ce popor avem sigur publicitatea va inflori si in urmatorii ani.

    • Dollo 11/06/2010 at 22:24 #

      Pai cred ca increderea asta s-a instalat inca din anii 90, cand erau reclamele alea la Axion, care curata grasimea de pe vase sub forma de fasii. Si vanzatorii erau intrebati de gospodine de ce la ele acasa axionul ala nu curata vasele fasii-fasii, ci trebuie spalate tot cu buretele. Apoi a fost reclama la FNI, toti au dormit linistiti, iar acum… toti traim bine 🙂

Leave a Reply

Oldies but goldies

Cum a salvat Vodafone caii din Deltă

Cai din Letea

Ca un violator care promite să ia fata de nevastă, ca să nu facă pușcărie, Vodafone promite să hrănească cu 20.000 de euro caii salvați de alții anul trecut. După ce le-a folosit imaginea fără să-i întrebe, ca să-și facă publicitate.

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.

Secretul Rozaliei din Criţ: “Ne-a ferit Dumnezeu de emigrare aicea, că avem mult de lucru”

Minunata ciorba ardeleneasca a adunat Europa la aceasi masa

Cu timpul oamenii au constatat că activităţi pe care noi le considerăm plictisitoare, pentru că le facem zi de zi, pot fi vândute foarte bine străinilor, care nu le-au văzut niciodată

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

Meșterul român: manualul sunt eu! (IV)

turnare placa

În care se face, în sfârșit, fundația casei și se vorbește despre hachițele meșterului român, despre cât de priceput e și cât se cere plătit. La final, un scurt video demonstrativ.

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.