Dorinta mea secreta

Un metru cub de apa calda costa la Bucuresti mai mult ca o sticla de trei sferturi de vin acceptabil de la supermarket. Asta o fi si o posibila explicatie pentru nespalatii din jurul nostru.

Purta un tricou mulat, crem, pe care scria mare si maroniu „50% single”! Se plimba agale, ieri pe la pranz, pe Calea Victoriei si vorbea la telefon. Cand am trecut prin dreptul lui m-a izbit un damf de transpiratie din aia acra si iute, de cateva zile statuta la subtiori si impregnata apoi cu generozitate in toti porii largiti de pe burta lui plina de colacei de shaorma, mititei, cefe la gratar si multa bere.

Ieri toata ziua a fost oprita apa calda pentru nu stiu ce lucrari. La mine in bloc. A revenit la ora 21.00. Totusi, pe la 23.30, cand m-am decis eu sa fac un dus, apa curgea mai portocalie ca inima unui fan inrait PDL. Cu rugina. Timp de doua ore jumate nimeni de pe coloana mea de 8 etaje nu s-a spalat. La baie. Si sa nu-mi ziceti ca nu stiau ca a venit apa, ca la bucatarie curgea curata, deci vase au spalat vecinii, dar nu si pe ei insisi. Nu e prima data cand constat asta, am mai scris aici ceva similar, dar ma asteptam ca macar pe vremurile astea calduroase sa creasca un pic consumul de apa pe cap de bucurestean.

N-o sa pot sa pricep niciodata cum se poate suporta pe el insusi omul nespalat – precum ala 50% single de care va spuneam – si nici cum ii sporta apropiatii pe aia 100% cuplati, dar invaluiti in valuri similare de transpiratie.

Ma mai enerveaza si nesimtirea astora de la Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice (RADET) care ori de cate ori opresc apa pentru lucrari o lasa asa plina de rugina pe conducte, stiind foarte bine ca nu poate fi folosita de nimeni la spalat pana nu curge toata. Desi le-ar sta in putere – tehnic vorbind – sa o arunce pe toata la canalizare, pe ei ii doare in conducte pentru ca oricum un fraier – cum am fost eu aseara – va plati toata apa aia portocalie aruncata la canalizare, dar inregistrata de apometru. Si n-ar fi mai ieftina. Un metru cub de apa calda costa mai mult ca o sticla de trei sferturi de vin acceptabil de la supermarket. Deci da, asta o fi si o posibila explicatie pentru nespalatii din jurul nostru.

Si ca sa ajung la titlu, ca poate nu stiti ce am vrut sa spun cu el, dorinta mea secreta – asa mi-a zis azi horoscopul personal, ca Jupiter si cu Saturn comploteaza ca sa-mi indeplineasca mie o dorinta secreta – este sa le transmit pe aceasta cale un mesaj comun nespalatilor si regiei de termoficare: Lasati apa sa curga pe voi, baaai!

Etichete: , , ,

2 comentarii la “Dorinta mea secreta” Subscribe

  1. Gilbert 18/06/2010 at 21:02 #

    Sper că Jupiter şi Saturn ţi-au îndeplinit dorinţa. 🙂

    • Dollo 18/06/2010 at 23:26 #

      O, mi-au indeplinit alta dorinta, dar mi-o pastrez si pe aia cu apa, macar pe post de deziderat 🙂

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Ziua 4: Și chinez, și ateu, și friguros

Cica daca Adam si Eva ar fi fost chinezi

Azi am explicat unui conclocuitor chinez cum funcționează termoficarea românească; i-am băgat mințile în cap recenzoarei care voia să mă înregistreze doar pentru că trecusem pe la mama, și apoi am bârfit copios cu niște recenzoare bătrâne și puțin ciupite de molii, ca mine 😛

Sărăcia se învață în familie și e ocrotită de stat

teclas

În Deltă oamenii se zbat ca peștii pe uscat: nu au de lucru, dar fac copii ca să trăiască din alocații. Copiii lor le vor călca pe urme. Needucați, necalificați, vor fi următoarele generații de votanți cu sacoșa.

Tata

tata

Mama, aplecată asupra crucii lui, exclamând cu o imperceptibilă urmă de satisfacție: „Deh, Nelule, ai murit așa cum ai trăit, ca un câine!”. Mi-am dat seama că ea nu l-a iertat niciodată.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani

Politehnica Bucuresti, Falcultatea de Electronica si Telecomunicatii - Generatia 1960 - numai vise

Au absolvit în 1960 Politehnica. Erau 150. Mai târziu unii au emigrat și au ridicat cu creierele lor celebra Silicon Valley din California. Cei care au avut cu adevărat vână de aventurieri au rămas aici, în România. Acum mai sunt vreo 50.

Pur și simplu Norvegia

16

Impresii de călătorie din Norvegia, încă o țară care nu suferă vreo comparație cu România.

Primăria Capitalei cumpără lumina soarelui la suprapreț

panouri

Aministrația parcurilor București a cârpit sistemul de iluminat din Parcul Tineretului cu niște panouri fotovoltaice pe care le-a cumpărat cu de patru ori prețul pieței, de la o firmă care a făcut în viața ei o singură afacere: asta.