Nu există viață după moarte. Doar acatiste

Cercetătorii sugerează că misterioasele senzații povestite de pacienții reveniți din pragul morții – cum că merg către o lumină sau plutesc deasupra propriului corp sau chiar că văd personaje religioase – nu sunt decât niște descărcări electrice ale creierului privat de oxigen

Oamenii de știință mai dau, din când în când, câte un cot în burtă bisericii, atunci când nu participă, pioși, la întâlnirile armonioase în care se discută dualist despre coexistența pașnică a religiei cu știința. Ultimul exemplu se află în TimesOnline, care susține blasfemic că nu există viață după moarte, ci doar niște furtuni electrice în creierele ce se zbat în pragul morții, fără oxigen.

Doctorii citați de amintitul site cred că ar fi descoperit cauza experiențelor spirituale povestite de oamenii care au revenit din moartea clinică. Cercetătorii sugerează că misterioasele senzații povestite de pacienții reveniți din pragul morții – cum că merg către o lumină sau plutesc deasupra propriului corp sau chiar că văd personaje religioase – nu sunt decât niște descărcări electrice ale creierului privat de oxigen.

„Credem că experiențele din pragul morții ar putea fi cauzate de o descărcare electrică a creierului privat de oxigen”, zice doctorul Lakhmir Chawla, de la George Washington University medical centre in Washington. „Pe masură că fluxul sanguin către creier scade, la fel și nivelul oxigenului, celulele creierului emit ultimele impulsuri electrice. Începe într-o parte a creierului și se răspândește în cascadă în restul creierului. Iar asta poate da oamenilor niște senzații mentale foarte vii”, a continuat același doctor.

Chawla a folosit în cercetarea lui un electroencefalograf ca să monitorizeze mai mulți pacienți aflați în pragul morții. Scopul medical al cercetării nu a fost, însă, stabilirea cu certitudine a existenței vieții de după moarte, ci asigurarea că bolnavii de cancer sau inimă sunt suficient de sedați în ultimele clipe ale vieții și nu suferă o moarte prea dureroasă. Totuși, dincolo de acest scop în sine, doctorul a constatat că înainte de moarte pacienții trec printr-o scurtă tulburare cerebrală ce durează între 30 de secunde și trei minute.

Rezultatul cercetărilor doctorului Chawla a fost publicat în Jurnalul de Medicină Paliativă și se consideră a fi primul care sugerează că experiențele din pragul morții au cauze fiziologice. Deși în studiul publicat sunt descrise doar ultimele momente ale catorva pacienți, Chawla spune că a asistat la decesele a cel puțin 50 de oameni care ar fi trecut fix prin aceleași stări.

Alte studii arată că 15-20% dintre oamenii care au trecut printr-un stop cardiac și prin moarte clinică au povestit după amintiri clare și chiar întâmplări petrecute în timpul întâlnirii lor cu moartea.

Doctorul Sam Parnia, de la Cornell Medical Center in New York, a făcut în Marea Britanie o cercetare despre starea de conștiență din timpul resuscitării. Parnia privește cu precauție rezultatul cercetării concurente a lui Chawla, spunând că nu există totuși nicio dovadă că descărcările electrice din creier ar fi generate de momentul morții. „De vreme ce toți pacienții sunt morți nu putem spune ce au experimentat până la sfârșit”, zice pe bună dreptate Parnia. „Noi vedem moartea ca pe un moment, dar de fapt este un process ce poate fi reversibil cu ajutorul medicinei moderne. Moartea începe când inima se oprește, dar putem să o readucem la viață, câteodată și după 3-4 ore, dacă corpul a fost ținut la rece”, susține Parnia, care crede că abia atunci s-ar putea cerceta ce au pățit oamenii readuși la viață, dacă aceștia și-ar mai aminti ceva.

Cei care trec printr-o moarte clinică, totuși, continuă să-și trăiască viețile altfel decât până atunci. Un studiu făcut în Olanda, în 2001, și publicat în jurnalul medical The Lancet, a monitorizat 344 de pacienți care au suferit infarcturi, 18% dintre ei având și experiențe din pragul morții. Cercetătorii spun că supraviețuitorii și-au petrecut anii următori din viață fiind mai fericiți, altruiști, temându-se mai puțin de moarte și mai puțin materialiști.

Ceilalţi, aş adăuga eu, continuă să îngraşe conturile bisericilor cu acatiste şi pomeni. Atâta vreme cât cercetările astea au statut de ştiri din Almanahul Anticipaţia nu poţi fi niciodată suficient de precaut cu viitoarea ta viaţă şi prosperitate de după moarte, nu?

Ca o concluzie, Chawla promite că nu va lăsa lucrurile aici, ci își va continua studiul folosind aparatură mai performantă.

Tags: ,

2 Responses to “Nu există viață după moarte. Doar acatiste” Subscribe

  1. Andreea 03/06/2010 at 17:29 #

    Apropo de cei care mai apoi traiesc mai "altruiști și mai puțin materialiști", propun ca totii alesii si guvernantii nostri sa treaca obligatoriu printr-o experienta de prag de moarte inaintea inceperii mandatului.

    • Dollo 03/06/2010 at 20:37 #

      Pai le cere Basescu acuma sa lase afacerile cu statul daca mai vor in politica. Cred ca asta echivaleaza cu o moarte clinica un pic 🙂

Leave a Reply

Oldies but goldies

Din câte încercări reușește un nevăzător să intre la metrou

florin georgescu metrou2

Din cel puțin două, la fel ca noi ăștia care nu nimerim să băgăm cartela cum trebuie în noii turnicheți. Asta de când s-a lansat aplicația gratuită Tandem acces, care le permite nevăzătorilor să folosească metroul ca toată lumea

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

De ce ea? (2)

tarau-curte

Cazul Daniela Tarău: viața în arestul Capitalei, pentru un om care se știe nevinovat, ancheta lui Cristian Panait și procesul absurd, în care niciun judecător nu catadicsea să citească dosarul.

Dacă-ți iubești copilul

adam si eva

Dacă s-ar face un referendum pentru introducerea în Constituție a dreptului de a fi tras de curent, probabil mi-ar fi greu s-o conving pe mama să nu meargă să voteze. Dar pentru ăsta din 6-7 octombrie nu a trebuit să-i explic că dragostea are forme atât de diverse, încât nu e treaba omului s-o înghesuie într-un tipar alb-negru

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

placi

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.