2005-2010 – Un cincinal de inundatii marete

Ce ne-au învăţat inundaţiile din ultimii cinci ani: să comunicăm mai bine astfel încât să nu se vadă că ne facem că muncim, să ne văitam şi statul ne va da, să facem rating chiar dacă nu rezolvăm nimic.

Ce ne-au învăţat pe noi, românii, inundaţiile din ultimii cinci ani?

Pe autorităţi:

–         să-şi perfecteze maniera de comunicare, astfel încât opinia publică să creadă că muncesc pe rupte, dar sunt sistematic călcaţi de ghinioane

–         să se acopere cu cifre (ziariştilor le plac cifrele), care denotă competente sporite în adunarea pagubelor şi împărţirea ajutoarelor

–         să cheltuiască doar fondurile de la buget, pentru că acolo nu le controlează nimeni eficienta, în sistem hei-rupist, cu firme de casă, pe motiv că apele dau năvală şi nu e timp de licitaţii

–         să se laude la ziarişti că vor accesa fonduri externe (ziariştii se extaziază în faţa stirilor despre accesarea fondurilor externe pentru reconstrucţia tării)

–         să se indigneze moral în faţa atitudinii pasive a oamenilor, pe care tot ele, autorităţile, au încurajat-o an de an, prin ajutoare şi lipsa de reglementări ferme

Pe oameni:

–         să nu facă nimic pentru că oricum vor primi de la stat mai devreme sau mai târziu

–         să ceară, pentru că ştiu că văicăreala e mai răsplătită decât munca (iar ziaristilor le plac vaicarelile teatrale si lacrimogene la ore de maximă audientă, in direct)

–         să nu investească în asigurări, pentru că nimic nu e mai sigur decât inundaţia de vară şi ajutorul de îndată de la guvern

–         să nu facă voluntariat, chiar dacă e pentru propria apărare, pentru că de aia plătesc ei impozite la stat şi există jandarmi

Pe ziarişti:

–         nimic

–         nimic cu pretenţii editoriale sau de reportaj patetico-ironic

Va propun mai jos o selectie de stiri din ziarele vremii (!), pe tema inundatiilor din 2005 pana acum.

2005

Tăriceanu nu face hoteluri

Seful guvernului a descins in judetul Timis pentru a se convinge de gravitatea situatiei. Tariceanu le-a spus oamenilor ca ar fi normal ca toata lumea sa-si asigure gospodariile. El a dat asigurari ca „nu va muri nimeni” si ca se vor lua masuri de ajutorare a sinistratilor. „Guvernul, prefectura si primariile vor oferi ajutoare, va asigur”, a promis seful guvernului, primind in schimb vociferarile oamenilor ajunsi la disperare. Vizibil deranjat de imbulzeala creata, primul-ministru a rabufnit: „Ce vreti? Nu putem sa va ridicam un hotel acum. Noi nu va putem oferi confortul de acasa. Acum trebuie sa va multumiti cu ceea ce avem, iar mai apoi vor veni materialele si va veti reconstrui casele”. (Evenimentul zilei, 3 mai 2005)

Basescu: „Să nu facem din țară un spațiu al inundațiilor anuale”

Presedintele Romaniei a mers in comuna Lupeni (Harghita), incaltat cu cizme de cauciuc, si a vorbit cu localnicii, a intrat in casele afectate de ultimele inundatii din judet, i-a consolat si i-a incurajat pe acestia, indemnandu-i sa nu-si piarda speranta. „Trebuie sa punem resurse deoparte, ca nu o sa facem din tara un spatiu al inundatiilor anuale. Trebuie sa luam masuri, indiferent cat costa, trebuie sa concentram resurse aici”, a declarat presedintele tarii. (Ziua, 27 august 2005)
Banii pentru diguri au ajuns în vilele demnitarilor

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) a anuntat ca va deschide o ancheta impotriva a trei firme implicate in constructia de obiective in zonele afectate de inundatii. Sulfina Barbu a aratat cu degetul chiar spre doi predecesori ai sai – Aurel Constantin Ilie si Speranta Ianculescu – spre vilele carora s-ar fi scurs o parte din miliardele alocate pentru construirea de diguri si amenajari de bazine hidrografice. Barbu a afirmat ca in urma controlului se va determina clar cum au fost folosite cele 1.520 de miliarde de lei din banii publici. „Sint lucrari incepute in 1977 care, in 2005, sint in curs de executie”, a spus Sulfina Barbu. „Am mers pe „firul apei” si am gasit deja lucruri interesante. Am inteles ca s-au gasit chiar vile ale fostilor ministri ai mediului Aurel Constantin Ilie si Speranta Ianculescu”, a declarat ea. „Oamenii din niste comune, din Maneciu, au spus: „Da, am lucrat aici la vile, si materialele trebuiau duse la diguri””, a adaugat ea.

Sulfina promite statii de prognoză hidro
Potrivit declaratiilor ministrului, Romania ar putea avea, cel tirziu la inceputul anului viitor, un sistem de statii automate de prognoza hidrologica. Acesta, in valoare de 46 de milioane de dolari, va fi pus in practica de compania americana Lockheed Martin, aceeasi care a pus in functiune si Sistemul Integrat de Meteorologie (SIMIN) in valoare de 55 de milioane de dolari. De asemenea, MMGA a anuntat ca a semnat un acord de principiu cu Banca Mondiala in valoare de 7,5 milioane de euro pentru repararea digurilor si podurilor distruse de inundatii. (Evenimentul zilei, aprilie 2005)

Doar strainii au terenurile asigurate

Cu patru zile inainte de deversarea Timisului, taranii din satele inundate au fost rugati de inspectorii unei firme de asigurari sa incheie polite, dar nici unul nu a acceptat. „Doar strainii au facut asigurari. Italienii, nemtii, elvetienii au avut toti asigurari. Societatile agricole romanesti au doar doua sau trei asigurare. Din totalul suprafetei afectate, de 91.000 de hectare, doar 10 la suta este asigurata. Dintre terenurile taranilor, doar unu la suta au asigurare”, a declarat directorul ASIROM Timis, Radu Tinu. (Cotidianul : 29 aprilie 2005)

Guvernul Triceanu vrea asigurari obligatorii

Incepand cu anul acesta, cel mai probabil romanii vor fi obligati sa-si asigure propriile locuinte, daca Guvernul Tariceanu va aproba modificarea unui pachet de legi menite sa creeze cadrul legal pentru implementarea acestui nou act normativ. Initiativa apartine Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. (Replica de Constanta, mai 2005)

8,8 milioane de euro pentru refacerea digurilor

Lucrarile de refacere a amenajarilor hidrologice distruse vor incepe in cursul acestui an, au declarat reprezentanti ai Ministerului Mediului. Executivul a aprobat un memorandum cu tema „Acordul de principiu privind contractarea unui imprumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) in valoare de 8,8 milioane de euro” pentru finantarea Proiectului de refacere a lucrarilor de aparare distruse de inundatiile din aprilie-mai 2005. Costurile Proiectului de refacere a lucrarilor distruse, care se ridica la 12,67 milioane de euro, vor fi asigurate, in mare parte, din imprumutul de la BDCE. Bugetul de stat va contribui cu restul de 3,87 milioane de de euro. (Romania libera, iunie 2005)

110 milioane de euro pentru refacerea caselor
Guvernul va aloca 4000 de miliarde de lei (circa 110 milioane de euro), prin rectificarea bugetului pe acest an, pentru lucrarile de reconstructie a caselor si de refacere a infrastructurii rutiere si feroviare afectate de inundatii, a afirmat, la TVR, premierul Calin Popescu Tariceanu. In ceea ce priveste fondurile necesare dotarii autoritatilor cu echipamente pentru situatii de urgenta, acestea vor fi asigurate prin contractarea unor credite externe. (Ziua, iunie 2005)

Iulie nebun, Siretul cât Dunărea

De la inceputul lui iulie, au murit in total 14 oameni. Alti 11.789 au rămas fara case. Istoricii vor consemna ca intr-un iulie nebun al anului 2005, raul Siret s-a umflat atat de tare, incat a devenit o a doua Dunare. Viitura a maturat numeroase localitati aflate in lunca Siretului, producand pagube uriase. (Evenimentul zilei, 15 iulie 2005)
Tăriceanu: „Cam știm ce vor oamenii”

Numarul victimelor inundatiilor a ajuns la 20, iar Guvernul a decis sa aloce cate 30 de milioane de lei vechi fiecarei familii care a suferit un deces in perioada inundatiilor. „Am stat de vorba cu multi oameni, cam stim ce vor: materiale de constructii”, a anuntat premierul Tăriceanu. Refacerea caselor nu va costa foarte mult, deoarece „casele au o anumita structura in aceasta zona”, a declarat, la randul sau, ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga. (Averea, 18 iulie 2005)

Flutur tine prețul pâinii pe loc

Inundatiile au compromis in totalitate, in perioada aprilie – iulie 2005, 108.000 hectare de culturi agricole (sub 1% din suprafata agricola a tarii), din care 50.000 de hectare numai in luna iulie. Suprafetele totale afectate in intervalul mentionat se ridica la 614.000 hectare (sub 6% din suprafata agricola a tarii), dintre care 506.000 hectare afectate partial. Pretul painii nu ar trebui sa se modifice in urma inundatiilor care au afectat cultura de grau, a anuntat ieri ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur. (Averea, iulie 2005)

Despăduririle și balastierele

Intr-o informare sustinuta luni, 25 iulie 2005 in fata Senatului, premierul Calin Popescu Tariceanu a detaliat bilantul inundatiilor, modul in care s-a actionat si ce actiuni vor fi intreprinse in viitor. Astfel, in urma ploilor torentiale atipice pentru tara noastra,
au fost afectate cel mai grav judetele Olt, Tulcea, Tulcea, Buzau, Constanta, Buzau, Braila, Galati si Vrancea. Premierul a reamintit ca efectele inundatiilor au fost amplificate de despaduriri masive, balastiere care nu au respectat normele legale, de proasta exploatare a mediului si strategia de lupta depasita a inspectoratelor pentru situatii de urgenta.
Efecte inundatiilor: 24 morti, peste 3500 de case distruse, 2 mii in pericol de prabusire, 89 scoli si 24 biserici afectate, 375 km de drumuri nationale distuse, 699 pod avariate si 300 mii hectare de teren afectate. Costurile de reconstructie: 24 de mii de miliarde lei vechi, valoarea caselor distruse 4.027 miliarde. (HotNews.ro, 25 iulie 2005)
410 ani de reparaţii la poduri

In toata tara, 70% dintre poduri au expirat. De-a lungul anilor, nu s-au facut lucrari de intretinere a podurilor, desi au existat expertize ce avertizau ca aceste constructii nu mai rezista. Autoritatile recunosc ca in ultimii 15 ani nu s-au investit bani in reparatiile acestora. Daca s-ar gasi bani, in ritmul impus de Ministerul Lucrarilor Publice, la 100 de poduri reparate pe an, ar insemna ca infrastructura se va reface in 410 ani. „E greu de spus cind vor fi reabilitate toate podurile din tara. Pot sa spun ca pina la sfirsitul lui 2006 vor fi gata cele luate de ape anul asta“, spune Aurel Balut, director AND. Daca s-ar repara cite 100 de poduri pe an, cum prevede strategia Ministerului Transporturilor si Lucrarilor Publice pe 2005, Romania ar avea toata infrastructura in regula in 410 ani”. (Cotidianul, 6 septembrie 2005)

69 de morti în inundaţiile din 2005
Ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, a prezentat un bilant al efectelor inundatiilor produse in perioadele aprilie-mai, iulie si august 2005. Ministrul Blaga a declarat ca in urma inundatiilor au decedat 69 de persoane din 23 de judete. Conform evaluarilor, valoarea totala a pagubelor produse de inundatii in perioada aprilie – august 2005 este de 54.447 miliarde lei vechi. (HotNews.ro, 16 septembrie 2005

Pasivitate românească
Pana si premierul, care a dormit o noapte „pe tare”, cu sinistratii, ca sa-si depaneze imaginea, a izbucnit ieri: „As vrea ca localnicii sa iasa din aceasta stare de pasivitate”, a spus Tariceanu. (România liberă, august 2005)
Comisia Europeană ne dă 49 de milioane de euro pentru reparaţii

Romania va primi peste 49 milioane de euro de la Comisia Europeana, pentru repararea strazilor si a cailor ferate afectate de inundatiile din lunile iulie si august ale acestui an, a anuntat, marti, Danuta Hübner, comisarul pentru politici regionale al Comisiei Europene. Conform comunicatului Comisiei Europene, fondurile vor fi alocate prin programul ISPA, banii urmand a fi directionati in special catre reparatia a doua tronsoane de cale ferata: Focsani – Putna Seaca si Bucuresti Progresu – Giurgiu, amandoua aflate in Coridorul de Transport IX, unul dintre principalele coridoare din Romania si vital atat pentru traficul national cat si international. Lucrarile de reparatie si reconstructie se vor efectua intre sfarsitul anului 2005 si inceputul anului 2006.( HotNews.ro, 8 noiembrie 2005)

2006
Bani de la BEI pentru infrastructură

Trei proiecte importante de infrastructura rutiera, feroviara si pentru prevenirea efectelor inundatiilor vor demara in anul 2006, mai mult de jumatate din suma necesara pentru realizarea lor reprezentand contributia Bancii Europene pentru Investitii. Suma totala alocata pentru aceste proiecte este de 1,650 miliarde euro. Finantarea oferita de BEI este de 850 de milioane de euro, iar Romania va contribui la aceste proiecte cu 800 de milioane de euro. Perioada de acordare a acestor credite este de 25 de ani, din care 6 ani de gratie, iar conditiile financiare sunt foarte favorabile, si chiar si mai favorabile pentru imprumutul pentru prevenirea efectelor inundatiilor, respectiv 13 puncte procentuale fata de 25. (HotNews.ro, 13 ianuarie 2006)
Bani de la BERD pentru infrastructură

„Romania va beneficia, incepand cu anul 2006, de cel mai mare proiect de investitii in domeniul protectiei mediului”, a declarat vineri, Sulfina Barbu, ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor. Proiectul este rezultatul imputernicirii primite de Ministerul Finantelor pentru identificarea si atragerea de resurse financiare in valoare de 1.441 milioane euro, esalonate pe perioada 2006-2009 (cu care vor fi finantate alte 10 proiecte prioritare de mediu si gospodarire a apelor) iar BIRD va acorda un credit de 191 milioane euro, pentru finantarea unor proiecte prioritare de gospodarire a apelor. Cinci dintre proiecte deriva din Strategia nationala de aparare impotriva inundatiilor, aprobata in decembrie 2005 si au ca scop marirea gradului de siguranta a barajelor – 220 milioane euro, finalizarea lucrarilor de asigurare a surselor de apa si de aparare impotriva inundatiilor – 250 milioane euro. Pentru lucrari noi de aparare impotriva inundatiilor – 165 milioane euro.( HotNews.ro, 13 ianuarie 2006)
Să facem ISU mai bun şi mai frumos

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) si-a facut miercuri bilantul activitatii pe anul 2005. Ministrul Vasile Blaga si premierul Calin Popescu Tariceanu, prezenti la sedinta, au fost de acord ca ISU este depasit din punct de vedere tehnic si ca va trebui adoptata o noua stategie pentru imbunatatirea activitatii. Ministrul a anuntat ca bugetul ISU pe 2006 este de 2860 miliarde de lei, cu 50 la suta mai mare decat anul trecut, dar afirma ca fondurile sunt insuficiente. Vasile Blaga considera ca la cei 15 600 de oameni care fac parte din ISU ar trebui sa se adauge inca 30 de mii de noi angajati avand in vedere ca din 2006 nu se mai fac incorporari dar bugetul nu poate permite atat de multe noi incadrari.
Premierul Calin Popescu Tariceanu, prezent la bilant, a aratat ca nepasarea oamenilor si lipsa unei stategii de interventie a dus la dezastrele de anul trecut, din timpul inundatiilor si ca Romania este putin dotata pentru Interventia in cazul Situatiilor de Urgenta.
Tariceanu a spus ca trebuie actionat, de acum inainte, pe mai multe directii pentru prevenirea unor situatii de criza: institutirea unui nou sistem de management pentru situatii de urgenta, profesionalizarea fortelor de interventie la nivel european, mobilizarea autoritatilor implicate, o reforma reala privind gestionarea situatiilor de Urgenta si impadurirea zonelor vulnerabile. Tariceanu a anuntat ca Guvernul a aprobat un impumut extern de 1,6 miliarde de euro pentru prevenirea inundatiilor si pentru dotari moderne ale fortelor de interventie. (HotNews.ro, 18 ianuarie 2006)
Bărcile şi pompele sunt scumpe

Apele Dunarii au depasit cota de inundatie, iar hidrologii spun ca in urmatoarea saptamina debitul fluviului va creste si mai mult, apele amenintind cu revarsarea. Dupa inundatiile de anul trecut, autoritatile nu au investit nici un leu in dotarile inspectoratelor pentru situatiile de urgenta. Ministrul Blaga sustine ca au existat alte prioritati. „Avem cinci milioane de euro. Din acesti bani se vor achizitiona 48 de barci si 45 de motopompe in cel mai scurt timp posibil. Pe parcurs, se vor achizitiona aproximativ 250 de barci, care vor fi distribuite in toata tara. Pretul uneia ajunge la 15.000 de euro”, a declarat Vasile Blaga, ministrul Administratiei si Internelor. Intrebat de ce nu s-a achizitionat pina acum, ministrul a invocat iarna grea si respectarea legii. „Exista un program de prioritati. In plus, daca nu respect legislatia in vigoare privind achizitiile publice, se va spune ca am favorizat vreo firma. Totusi, cel putin la nivelul comunicarii pot sa spun ca stam foarte bine„, a motivat Vasile Blaga lipsa de dotare a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta. Autoritatile nu au reusit sa adopte nici planul de interventie. (Cotidianul, 4 aprilie 2006)

Casele sinistratilor din Moldova, reconstruite tot in zone inundabile

Nici macar sinistratii care acum au case spatioase, echipate cu minimul necesar, pomana de la Patriarhie, firme sau oameni inimosi, nu pot sa se bucure. Constructorii le-au ridicat casele in asa graba, cu grija sa le termine pana in iarna, nu sa umble pe la Guvern dupa aprobari. Pe scurt, imobilele n-au autorizatie de constructie. Oamenii se tem acum ca o sa vina din nou potopul o sa le ia si noile case si n-or sa mai primeasca nici un ajutor. „Guvernul considera ca in Ismail si Cosmesti Vale este zona inundabila, asa ca nu am dat autorizatie de constructie acolo. Ar fi trebuit sa-i mutam pe toti in Cosmesti Deal, dar comuna n-are nici o bucata de pamant. Tot terenul din intravilan este proprietate privata si nu accepta nimeni sa-l dea de pomana sau sa-l schimbe cu o parcela din vale. Ar trebui sa primim fonduri de la Guvern, sa expropriem terenurile pe care se pot construi case si sa le cedam dupa aceea sinistratilor”, spune Ion Tutulus, primarul din Cosmesti. (Gândul, martie 2006)

Sinistratii vand casele de la guvern

O parte dintre fostii sinistrati din Timis incearca sa-si vanda casele construite de guvern, prin ANL, deoarece considera ca sunt proprietarii de drept ai noilor imobile. Un prim caz a fost semnalat in localitatea Ionel, valoarea casei din profil metalic fiind de 15.000 de euro. Subprefectul de Timis, Marossy Zoltan, a precizat ca noile case, construite in locul celor din chirpici, care au fost luate de ape, sunt proprietatea Agentiei Nationale a Locuintelor si vor fi predate primariilor, cei care locuiesc in ele neavand dreptul sa le instraineze.
Dupa inundatiile din 2005, guvernul a construit 812 case, cu peste 20 milioane de euro. (Adevărul, aprilie 2006)
Casele reconstruite, în pericol de prăbuşire

Localitatile timisorene Foeni si Cruceni au fost lovite crunt de urgia apelor, in 2005. Tot aici au izbucnit cele mai multe scandaluri referitoare la gestionarea defectuoasa a fondurilor si ajutoarelor destinate sinistratilor. Firma acuzata de autoritatile locale si de locuitori ca a ridicat case cu grave defecte de constructie este cea a deputatului conservator Dumitru Becsenescu, „Antares Homes” SA Rimnicu Vilcea.

Liste măsluite, cu case neafectate de inundaţii
Dupa ce puhoaiele din Banat s-au retras, responsabilii din cadrul Primariei Foeni au intocmit liste cu casele luate de viitura si cu cele partial distruse. Listele au fost expediate Inspectoratului Judetean de Constructii. Specialistii au mers la fata locului, unde au descoperit ca, din cele 74 de case incluse pe lista, 43 nu fusesera inundate deloc. Daca aceste 43 de case ar fi fost reconstruite, statul roman ar fi cheltuit peste un milion de euro. Pentru „contributia” la intocmirea listelor, mai multi alesi locali sint cercetati de oamenii legii. (Prezent, 20 aprilie 2006)
70 de milioane de euro de la Parlamentul European

Comisia pentru buget a Parlamentului European a adoptat in unanimitate, joi, doua rapoarte prin care se acorda Romaniei un sprijin financiar de aproape 19 milioane euro pentru daunele suferite in urma inundatiilor din aprilie-mai 2005 si un sprijin de peste 50 milioane euro pentru daunele suferite in urma inundatiilor din iulie-august. (HotNews.ro, 28 aprilie 2006)
Credit de 51,2 milioane de euro pentru lucrări hidro

Executivul a aprobat, miercuri, acordul privind contractarea unui imprumut in valoare de 51,2 milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), necesar finantarii Proiectului privind apararea impotriva inundatiilor in zona de sud-vest a Romaniei. Scopul acestuia este de a furniza solutii pentru imbunatatirea nivelului de protectie a digurilor existente pe principalele cursuri de apa, lucrarile urmand sa asigure protectia locuitorilor din zona amintita in caz de noi inundatii, informeaza un comunicat al guvernului. Lucrarile hidrotehnice vizeaza consolidarea principalelor cursuri de apa, a malurilor raurilor, reformarea albiilor etc. (HotNews.ro, 7 iunie 2006)

„Digurile din acte nu se regasesc si pe teren”

Inundatiile de anul trecut au afectat opt constructii hidrotehnice in judetul Timis si alte patru in Caras-Severin. Navala apelor a aprins, insa, scanteia unui scandal de proportii cu privire la digurile care au cedat in fata viiturilor. Practic, s-a pus sub semnul intrebarii intregul pachet de contracte pentru lucrarile hidrologice incheiate de Ministerul Mediului intre anii 2000-2004, motiv pentru care a fost sesizat Departamentul National Anticoruptie (DNA) cu privire la modul in care au fost amenajate digurile din zonele inundate. (Romania libera, 10 mai 2006)

Ploile din 2005, provocate de o mână criminală din afara ţării

Specialistii din cadrul Departamentului Antigrindina din subordinea Ministerului Agriculturii sustin ca inundatiile din vara anului trecut au fost provocate prin tehnologii avansate, dirijate de mana omului. Conform datelor pe care acestia le detin, fenomenele meteorologice dirijate au generat ploi torentiale care au dus la inundatii si calamitarea unor intregi zone din Moldova. Specialistii din cadrul Ministerului Agriculturii au facut o sesizare catre Comisia de Administratie Publica a Senatului in care au evidentiat toate aceste informatii. Conform unui comunicat dat marti de presedintele comisiei, Dan Carlan (PD), specialistii lui Gheorghe Flutur sustin ca au aparut indicii serioase cu privire la o posibila implicare a tehnologiei umane din afara tarii in provocarea fenomenelor metorologice din lunile iulie-august 2005. “Eu nu stiam de astfel de tehnologii. Pentru mine a fost o ipoteza tulburatoare. Dupa cum ne-au descris specialistii sunt fenomene total atipice pentru perioada iulie-august in Moldova“, a declarat Dan Carlan.

Membrii Comisiei de Administratie Publica au hotarit, in urma discutiilor cu specialistii din cadrul Ministerului Agriculturii, sa faca o solicitare catre Biroul Permanent al Senatului pentru deschiderea unuie anchete in acest sens. Marti, Biroul Permanent a aprobat aceasta cerere. “Vom face un raport in care vom colecta informatii palpabile, transante si vom apela chiar la institutii specializate, care vor putea sa ne ofere acest gen de informatii“, a asigurat Carlan. (HotNews.ro, 27 iunie 2006)
Sinistratii plecaţi la munca in strainatate, exclusi de pe lista de ajutoare a guvernului

Cateva zeci de familii din zonele cu risc de inundatii din Banat au plecat la munca in strainatate si cu banii stransi acolo isi ajuta rudele afectate de inundatiile de anul trecut. Multe dintre aceste familii au ramas fara agoniseala de o viata, in urma potopului din primavara lui 2005. O parte dintre sinistrati locuiesc si acum in anexele care nu s-au daramat o data cu venirea apelor si asteapta sa fie ajutati, in timp ce altii au case noi, construite de Guvern. „Peste 230 de familii au fost scoase de pe lista pentru ca au primit alte donatii, dar si pentru ca au plecat la munca in strainatate si nu mai locuiesc la aceste case”, a mai spus subprefectul Zoltan Marossy. (Romania libera, 2 octombrie 2006)


PD Bacău s-a înecat în bani

Directia Apelor Siret Bacau a incredintat direct lucrari de 220 de miliarde de lei la trei firme acreditate. Banii au ajuns, in realitate, la firmele unor membri PD. Peste 220 de miliarde de lei alocati de Ministerul Mediului pentru refacerea cursurilor de apa din judetul Bacau, afectate de inundatiile de anul trecut, au intrat in buzunarele unor firme de partid. Si mai curios este ca primarii din zonele inundate spun ca, in realitate, lucrarile nici nu s-au facut sau au fost realizate de mintuiala si nu au rezistat decit pina la prima ploaie mai abundenta. (Cotidianul, 19 august 2006)

Bani reali, lucrari fictive

In judetul Mures, SC Socot a obtinut aproape toate lucrarile de reabilitare. Pe Valea Muresului Superior proiectele au fost atribuite an de an acelorasi societati. Nici una dintre firmele castigatoare nu a respectat termenele de finalizare ale lucrarilor. (Ziarul de Mures , 7 august 2006)

2007
Miliardele pentru diguri, spalate de Dunare
Desi a “inghitit” 27 de miliarde lei, o parte din lucrarea de consolidare a digului de pe bratul Borcea, in zona Bentu, sta sa cada. Din digul ce ar fi trebuit sa aiba 20 de metri latime, doar jumatate de metru a mai rezistat. Restul a fost luat de ape in doar cateva luni. Paradoxal, exact in portiunea aceasta s-au efectuat, cel putin pe hartie, cele mai multe si mai scumpe lucrari de consolidare. Raspunsul pentru aceasta situatie sta in modul in care au fost atribuite contractele. Prin incredintare directa, pe sume mari, ocolind prevederile legale. (Romania Libera, 26 ianuarie 2007)

Potopul instant are complici la guvern

Fenomenul „flash-flood“ (potop instant) prognozat de meteorologi ne prinde iarasi nepregatiti. Asta in ciuda promisiunilor Guvernului si a excedentului de 4 miliarde de anul trecut. În ciuda promisiunilor Guvernului, pina acum indiguirea piraielor periculoase nu a fost nici macar inceputa. Costurile sint evaluate la 200 de milioane de euro, foarte putin in comparatie cu excedentele bugetare din ultimii ani.
Ploile abundente din ultimele zile au inundat ieri mai multe case si gospodarii si au afectat circulatia pe citeva drumuri principale. (Cotidianul, 24 martie 2007

Lucrările hidro de miliarde de euro mână apa spre sate

Zeci de case din Petrova, un drum, o cale ferata si hectare intregi de teren agricol sunt in pericol de inundatii. Asta chiar daca lucrarile hidrotehnice executate pe raul Viseu se cifreaza la circa 30 de miliarde de lei vechi. Oamenii se plang ca, in loc sa-i protejeze de furia apelor, lucrarile de miliarde au dirijat apa spre sat. (Gazeta de Maramures, 15 mai 2007)

2008

Reconstrucţia după inundaţii se îneacă la mal

In urma viiturilor puternice din 2005 si 2006 au fost afectati peste 1.000 de kilometri de drum si mai bine de 250 de poduri, potrivit Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). Pentru refacerea infrastructurii avariate, guvernul a luat cu imprumut de la marile banci internationale sute de milioane de euro. Nu a reusit insa sa-i cheltuiasca. Mai bine de 450 de milioane de euro zac inca in conturi in loc sa fi fost folositi pentru carpirea podurilor si a podetelor afectate sau la turnarea unui covor asfaltic acolo unde acesta a fost maturat de ape.
Potrivit estimarilor Directiei de calamitati din cadrul CNADNR, lucrarile pentru refacerea infrastructurii dupa inundatiile din 2005-2006 vor mai dura inca 5-6 ani. In 2008, trebuiau finalizate lucrarile la 57 de obiective, in valoare totala 250 de milioane de lei. (Evenimentul zilei, 18 august 2008)

Preşedintele şi premierul, împăcaţi tot de inundaţii

In 2005, inundatiile i-au despartit pe Tariceanu si pe Basescu. Anul acesta, dupa revarsarea apelor, amandoi s-au ferit de polemici. Mai mult, Basescu i-a luat apararea premierului in fata sinistratilor. Cei doi politicieni au avut chiar o discutie privata inainte de inceperea sedintei Executivului. Mai mult, nici in vizita pe care a efectuat-o in judetul Neamt imediat dupa ce a plecat de la Palatul Victoria, presedintele nu l-a atacat pe premier, ci chiar a luat apararea Guvernului in fata localnicilor, spunandu-le acestora ca Executivul le va trimite ajutoare. Guvernul, intrunit marti in sedinta de urgenta, a decis sa acorde persoanelor afectate de inundatiile din judetele Maramures, Suceava, Iasi, Botosani, Neamt si Bacau ajutoare financiare de minimum 300 de lei. „Pentru familiile in cadrul carora au fost inregistrate decese in urma calamitatilor meteorologice vor fi alocate cate 5.000 de lei“, a spus ministrul de Interne, Cristian David. (Cotidianul, 29 iulie 2008)

Când te văd în constum la inundaţii îmi vine să te dau de pământ

Presedintele Traian Basescu s-a deplasat, luni, in unele dintre localitatile afectate de inundatii. Seful statului a vizitat localitatile Sucevita, Moldovita si Marginea. El i-a incurajat pe localnici, insa a apostrofat un oficial local: „Cand te vad in costum la inundatii, imi vine sa te dau de pamant”, potrivit Realitatea Tv. (HotNews.ro, 28 iulie 2008)

Băsescu le cere sinistraţilor să ajute la reconstrucţia caselor

Presedintele Traian Basescu se afla miercuri in Tamaseni, judetul Neamt pentru a vedea stadiul lucrarilor de reconstructie a caselor. Sinistratii din aceasta localitate grav afectata de inundatiile de la sfarsitul lunii iulie, i s-au plans presedintelui ca banii alocati de Guvern pentru refacerea caselor sunt foarte putini.

Traian Basescu le-a spus locuitorilor ca le intelege necazurile, dar le-a cerut sa lucreze si ei si sa ajute la reconstructia caselor. „Ati reusi sa va descurcati daca ati pune si voi mana sa munciti si constructorii sa faca numai ceea ce nu puteti voi face„, a afirmat Basescu, citat de Mediafax. (HotNews.ro, 3 septembrie 2008)

2010

Băsescu: „E ultimul an când se mai dau materiale pentru refacerea caselor”

„Este ultimul an când se dau materiale pentru refacerea caselor . La anul, dacă nu ai casa asigurată nu vă mai întreabă nimeni nimic”, a spus preşedintele Traian Băsescu la Dorohoi.

Îmi este scârbă când văd că veniţi şi vă uitaţi la nenorocirea noastră. Aş fi preferat să văd ingineri”, i-a spus un bărbat din Dorohoi sefului statului. „Cine e vinovat pentru această viitură? Voiam să văd şi eu unul care să zică «domne, eu sunt inginerul ăla de la ape, am făcut o prostie, o greşeală tehnică, îmi dau demisia»”, a spus bărbatul. „Am muncit ca un sclav în străinătate. Toţi banii i-am adus în ţară şi aici îmi vine gunoiul la poartă. Sunt îndurerat şi mă doare inima când văd că ai mei patru copii nu au nici un viitor”, a mai spus localnicul a cărui casă a fost distrusă de ape. Băsescu i-a replicat că au un viitor, „dar ne-am obişnuit să ne privim propriul viitor urât”.(Mediafax, 5 iulie 2010)

Etichete: , , , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

(II) Prostituatele, distracție și sursă de venit pentru polițiști

politie-prostituate

Partea a doua din interviul cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. După anii de glorie din comunism și zorii revoluției capitaliste, vin anii de hărțuire democratică din partea poliției și jandarmeriei

Hai păpușă sexoasă, bagă!

primaria

Primele victime ale poziționării USR împotriva modificării Constituției sunt propriii consilieri generali din București, hărțuiți grobian de consilierii PSD pe tema „cuplurilor de același gen”. Famiglia tradițională PSD de la Primăria Capitalei îi hărțuiește pe copiii adoptați ai cuplului bisexual USR

Pentru Dan. Și pentru toți cei care au murit „ca fraierii” la Revoluție

O bunică de pe strada care-i poartă numele lui Dan

Azi e doar un nume de stradă în Berceni. Pe ea locuiesc oameni. Probabil unii dintre ei s-au enervat acum câțiva ani când au fost nevoiți să-și schimbe buletinele pentru că primăria le schimbase numele străzii.

Ce caută englezii în Grecia

karaoke

În timp ce milioane de estici se dau peste cap să emigreze în vest ca să facă bani, englezi, germani sau canadieni vin în Grecia ca să trăiască decent, în căutarea unui stil de viață care nu le mai e accesibil în propriile țări.

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.

Cum s-a „optat” pentru ora de religie

scoala

Curtea Constituțională îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă. Motive pentru care peste 90% dintre părinți au făcut cereri ca să-și înscrie copiii la ora de religie.