Chiftele umplute cu masline

Daca v-ati saturat de salate de vara e timpul sa va coaceti un pic in bucatarie, ca sa gustati ceva interesant: chiftelute umplute cu masline.

Daca v-ati saturat de salate de vara e timpul sa va coaceti un pic in bucatarie, ca sa gustati ceva interesant: chiftelute umplute cu masline. Mama a facut asa: a cumparat carne de porc, a tocat-o, si a facut din ea mai multe chestii inrudite: chiftelute, sarmalute in foi de vita (cu iaurt rece…), ardei umpluti si ciorba cu perisoare.

Dar, ca sa nu exageram cu gatitul, va propun azi doar reteta de chiftelute.

Asadar, o jumatate de kg de carne tocata, se amesteca cu sare, piper, o ceapa mare tocata marunt sau data prin masina de tocat (dupa carne), un cartof crud dat pe razatoarea mica si stors bine de apa, un ou crud, verdeata (marar, patrunjel, cimbru, oregano), miezul unei felii groase de paine inmuiat in lapte si doua capatani de usturoi pisate.

Pont: mama caleste un pic ceapa tocata, ca sa faca astfel amestecul de carne mai pufos

Se omogenizeaza aceasta compozitie apoi se pregateste pentru prajit. Se face o turtita de carne in mijlocul careia se pune maslina, se infasoara, se da prin faina si se prajeste ca orice chiftea.

Reteta mamei a fost cu masline negre, din care a scos samburii, iar in locul lor, in mijlocul maslinei a bagat o bucatica mica de cascaval (care la prajire s-a topit, evident). Se pot face, insa, si cu masline verzi umplute cu migdale. Le gasiti gata umplute in comert, nu va mai chinuiti sa scoateti samburii, iar cand muscati din chiftea veti descoperi cu placere si maslina si migdala.

Sper ca v-am facut pofta! 🙂

Tags: , ,

2 Responses to “Chiftele umplute cu masline” Subscribe

  1. Adrian 20/07/2010 at 19:26 #

    Dollo, pe cand retetele facute de tine? 😛

    P.S. De unde ne putem procura si noi o mama ca a ta? 🙂

    • Dollo 21/07/2010 at 01:51 #

      Ehe, mamele ca a mea vin la pachet si cu alte „accesorii”, asa ca gatitul asta special e asa, un bonus 🙂

Leave a Reply

Oldies but goldies

Diferența dintre șpagă și cadou, versiunea polițistului de la rutieră

malecon

O lecție de anticorupție de la doi români indignați, pentru doi polițiști cubanezi înfometați. Plus ultimele experiențe din Cuba, hai, luați de citiți, ca să plec și eu acasă 😉

Autorizația de construcție – când primăria e mai parolistă decât arhitectul (II)

unelte

În țara lui „așa se face”: dom profesor îți face o onoare cu forța, iar producătorul îți zice, voalat, că proiectantul tău e praf; Și se întâmplă că ne dispare din proiect și al treilea structurist

Ce ar fi de văzut/făcut în Portugalia

Porto, râul Douro și un pod făcut de Eiffel

Vizitat Lisabona, Porto, Estoril, Sintra, Coimbra, Fatima, Obidos&co; lăfăit pe plajele din Algarve, mâncat fructe de mare sau ce vă poftește apetitul, băut vin verde, ascultat Fado live, simtit bine pe bani putini

Ziua 7: Facerea de bine e ca recensământul fără CNP

Cuvantul recenzorului de la blocul meu

Azi am recenzat prin telefon o persoană care se afla la coadă la moaștele sfântului x. CNP-ul încă era facultativ.

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉

De ce nu plecăm din România

Mâini de români - copiii culegători de afine din Pasul Prislop

Dacă despre curajul și nerăbdarea celor care pleacă s-a tot scris, teama, lenea, sentimentalismul și, de ce nu, curajul de a rămâne al celorlalți a fost lăsat în umbră.