Oprescu inverzeste Capitala taind „cu drag” copacii

Primaria lui Oprescu a taiat zeci de copaci tineri si sanatosi care crescusera de 20 de ani gratis pe malul Dambovitei, ca sa aiba pretextul sa cheltuiasca bani pentru plantarea altora.

Cateva zeci de copaci au fost taiati in ultimele trei zile de pe malul stang al Dambovitei, in zona cuprinsa intre podul de la Pasajul Marasesti si podul Timpuri noi. Ultimii au cazut ieri, fix in ziua in care onor Consiliul General al Municipiului Bucuresti „dezbatea” si aproba ca primaria lui Sorin Oprescu sa mai aloce niste fonduri pentru „amenajarea unei jardiniere pe malul Dambovitei”. Dupa ce initial s-a facut ca nu stie despre ce e vorba, primaria a zis ca pana la urma copacii erau „vegetatie sporadica si spontana” care strica malurile raului.

Desi hotararea consiliului nu zice nimic nici de taieri de copaci, nici de costurile pe care le-ar implica o asemenea aventura – „inverzirea Dambovitei” – cine sta sa se impiedice de niste detalii, cand scopul final e atat de util si dorit de toata lumea?

Iata ce zice insusi primarul Sorin Oprescu, in expunerea de motive care sta la baza acestei benefice hotarari de consiliu: „Administraţia publică locala, prin obligaţiile care îi revin, în creşterea standardelor de viaţă ale locuitorilor Municipiului Bucureşti, are ca obiectiv îmbunătăţirea factorilor de mediu prin mărirea suprafeţelor de spaţii verzi în contextul dezvoltării durabile. Un factor important pentru menţinerea si îmbunătăţirea calităţii aerului îl reprezintă spaţiile verzi, a căror suprafeţe este mult mai mică decât prevăd normele impuse de reglementările în vigoare. Având în vedere (… mai multe rapoarte, legi si ordonante …) se impune Primăriei Municipiului Bucureşti adoptarea de măsuri referitoare la creşterea şi reabilitarea spaţiilor verzi, consider că reamenajarea peisagistică şi întreţinerea spaţiului verde aferent cuvei râului Dâmboviţa, reprezentat de jardinieră şi aliniamentul de arbori, constituie o acţiune specifică ce poate susţine realizarea obiectivelor prevăzute în program”.

In timp ce primarul ii aburea astfel pe consilieri, iar ei se lasau si votau, muncitorii firmei Romprest – firma de salubrizare cu care Administratia Lacuri Parcuri Bucuresti (ALPAB) are contract – taiau constiinciosi copacii de pe malul Dambovitei.

Fotografiile sunt facute in ziua votarii deciziei in consiliu – adica 30 iunie – data la care biroul de presa al Primariei Capitalei sustinea ca nu stie nimeni din primarie nimic despre o taiere de copaci. Ba chiar m-au rugat sa le trimit si poze, ca sa le arate primarului, ca nu le venea sa creada!

Pe 1 iulie m-am dus din nou pe malul raului, unde am vorbit chiar cu munictorii care au taiat copacii. Stransesera resturile de cu o zi inainte si acum stateau „la masa” pe mal. Au recunoscut cu seninatate ca au taiat copacii la ordinul ALPAB. „Pentru ca radacinile stricau malul de beton, doamna, si de aia”, mi-a explicat binevoitoare o doamna care s-a recomandat a fi sefa echipei de la Romprest.

In urma demersurilor facute ulterior la primarie si la ALPAB am primit doar urmatorul raspuns laconic de la Carmen Chicu, purtatoarea de cuvant a ALPAB „Malurile Dambovitei nu  au mai fost ingrijite de ani de zile, iar vegetatia spontana care s-a dezvoltat de zeci  de ani  a afectat  structura si siguranta acestora. De aceea, la solicitarea Apelor Romane au fost demarate actiunile de taiere a vegetatiei  crescute sporadic si spontan”.

Din fotografii se vede destul de clar – zic eu, fara sa ma pricep desigur la silvicultura – ca malul raului coabita bine merci, de ani de zile, cu copacii si radacinile lor. Iar dupa ce lasi ceva sa creasca „spontan” timp de 20 de ani, de ce te apuci sa-l tai dupa ce devenise copac, specie pe cale de disparitie in minunatul nostru oras?

In aceeasi logica e de asteptat, asadar, sa piara de lama curatitoare a primariei si urmatorii copaci de pe mal, adica o salcie superba, la umbra careia mancau ieri muncitorii de la Romprest, si inca un copac gros langa care pescuiau tot ieri niste domni bine intentionati. La aceasta intrebare Carmen Chicu mi-a raspuns astfel: „o sa vorbesc si eu cu colegii mei ca sa vad ce se poate face”.

O posibila explicatie

Cautand mai bine un raspuns la intrebarile mele de cetatean carcotas, am descoperit pe site-ul primariei o posibila explicatie. In 2009 ALPAB a beneficiat de unul dintre cele mai mari bugete din istoria institutiei, respectiv 167 de milioane de lei, adica vreo 40 de milioane de euro. Anul asta bugetul s-a dublat aproape, ajungand la 319 milioane, deci ceva peste 70 de milioane de euro. La banii astia, pesemne ca primarul Oprescu a dezvoltat o filosofie profitabila de genul „reabilitam spatiile verzi prin taierea copacilor care au crescut gratis si plantarea altora care costa bani”.

Cel care stie cel mai bine cum sunt cheltuiti banii ALPAB e Radu Popa, cel de-al doilea director al ALPAB din mandatul lui Oprescu, si beneficiarul celor mai mari bugete din istoria institutiei. Trebuie sa stiti ca, atunci cand a preluat primaria, Oprescu l-a schimbat pe fostul director al parcurilor, Virgil Carstea, pe motiv ca facuse prea multe afaceri pe seama administratiei. Nici acela n-a fost vreo usa de biserica – pe vremea lui au inflorit terasele in parcurile Capitalei, terase pe care, in parte, Oprescu le-a demolat, ce-i drept. Totusi, dupa demitere Carstea si-a reabilitat imaginea in justitie, care a obligat primaria sa-l reangajeze, considerand ca a fost demmis abuziv. Ulterior a plecat singur din ALPAB.

Initial Carstea a fost inlocuit cu Gabriel Iosif, dar Oprescu l-a demis dupa numai cateva luni si pe el, pe motiv ca aparuse in presa cu tot felul de afaceri dubioase: a angajat fara licitatie o firma de paza fara agenti, a facut contracte preferentiale cu o firma de avocatura a unui senator PSD etc. Radu Popa, numit de Oprescu in mai 2009 ca sa inchida gura ziaristilor care-l tot criticau pe Iosif, venea de la Bursa Romana de Marfuri. In mandatul lui orasul s-a imbogatit cu niste ceasuri cu cadrane aurite – unul poate fi vazut in Piata Unirii – si cu diverse amenajari peisagistice extravagante.

Acum mai are sa-si demonstreze maiestria in amenajarea malurilor Dambovitei. Sorin Oprescu doar semneaza notele de plata si panourile pe care scrie apoi ca ne ofera „cu drag” acel spatiu verde.

Tags: , , , , , ,

8 Responses to “Oprescu inverzeste Capitala taind „cu drag” copacii” Subscribe

  1. brontozaurel 01/07/2010 at 22:23 #

    Referitor la terasele din parcuri: la intersectia Camil Ressu-Nicolae Grigorescu s-a amenajat in urma cu cativa ani un parculet. Anul asta a aparut pentru prima data o terasa acolo. Hmmm…

    • Dollo 02/07/2010 at 01:26 #

      Pai demolarea teraselor de pe vremea „fostilor” e urmata de construirea teraselor de pe vremea „actualilor” si tot asa. Vin ai nostri, pleaca ai nostri, noi ramanem… sa scriem 😀

  2. gabi 02/07/2010 at 15:45 #

    si o sa apara 'ghivece' cu nu stiu ce care numai verzi nu sunt, dar costaaaaaaaa si asa au pus-o si ei de-o 'afacereaza', ca de de copaci si iarba de la mama natura n-o sa mai vedem in veci, adio copacii mari si vechi, frumosi si umbrosi, ca de romanu

    ' ii frate cu taiatul codrului – mai nou, si fac si ei un ban 'cinstit' – sic!

    • Dollo 05/07/2010 at 12:25 #

      Nu m-ar mira sa apara ghivece uriase cu palmieri, ca tot sunt la moda printre primari 🙂

  3. Gigel 03/07/2010 at 03:59 #

    Niste cretini!

  4. Gabriel C. 19/03/2011 at 18:57 #

    Din pacate, asistam in ultimii ani, la o adevarata ofensiva la adresa copacilor si a spatiului verde, in general. Asta, dupa ce aproape toti pomii din oras, au fost redusi la un trunchi din care cresc, cu greu niste nuiele, taindu-li-se crengile, pe motiv de toaletare. Inclusiv cei de pe aleile principale din Cismigiu, care formau o bolta atat de racoroasa in timpul verilor din ce in ce mai fierbinti. Cand am scris primariei ca nu asa am vazut eu ca se toaleteaza pomii si ca acestia sunt cei care ne asigura aerul de respirat in orasul asta super poluat, raspunsul primit a fost ca din lemnul rezultat sunt ajutate familii nevoiase. Chiar as fi curios daca exista vreo familie din asta, nevoiasa, care a primit lemn gratis de la primarie. Mai nou, domnii primari au gasit o alta cale de a face rost de bani: injumatatesc spatiul verde de langa blocuri turnand o placa de beton si pac-pac a aparut o asa zisa parcare, pentru care se plateste o suma anuala. Ce conteaza ca pentru 10-12 locuri ca sa stea masinile bine, sufera 200 de alti oameni iar trotuarele au devenit strada, masinile mergand pe ele ca sa intre si iasa din asa zisele parcari? si uite asa ne invatam copiii de mici cu gazele de esapament, chiar din carucior, cand trece masina pe langa el ii da fumul drept in fata. Raspunsul primit de la muncitor „Pentru ca radacinile stricau malul de beton, doamna, si de aia” arata exact gradul de inconstienta si de prostie in care traim zi de zi. Iar natura ne arata asta tot zi de zi. Am scris aici, acum, pentru ca va veni in curand o vara si mai ferbinte decat cea trecuta si vom cauta disperati (si inutil) o bucatica de umbra verde.

    • Dollo 20/03/2011 at 11:58 #

      Gabriel, ar fi amuzant daca n-ar fi de plâns răspunsul ăla cu lemnele de foc. Dacă îl mai ai te-as ruga să mi-l trimiti pe adresa de email de la contact. As fi foarte interesata să citesc o astfel de inepție de la primărie 🙂

Trackbacks/Pingbacks

  1. La ce ne trebuie gardieni publici in parcuri | Dollo News - 19/07/2010

    […] pe care Administratia Lacuri Parcuri si Agrement Bucuresti – despre care am mai scris aici – le plateste ca sa vegheze la siguranta inmultirii ratelor pe lacuri, de […]

Leave a Reply

Oldies but goldies

Moartea iedului, mănânc și trăiesc

cioban-ied

Ciobanul mi-a zis să nu mă uit, că la ei femeile pleacă de acasă când se taie mieii. Am decis să nu-l ascult. Credeam că o să fiu mai tare ca Labiș și n-o să mai pot mânca după asta.

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Pedeapsa norvegiană, cum s-a ajuns la ajutor și n-au rămas la răzbunare

opera2

Zicătoare norvegiană: cu ce fel de fost deținut ai vrea să te întâlnești seara, pe o alee pustie? Aplicată în România, zicătoarea ar suna așa: cu ce fel de ziarist sau politician ai vrea să ai de-a face într-o campanie electorală?

Și ce ne-a dat nouă UE? Mai mult ne-a luat!

dabuleni

Cum se vede Uniunea Europeană de la margine, de pe malul românesc și mai prost al Dunării – de la Cazane până la Dăbuleni.

Suni la 112 și te sună înapoi niște ciocli

morturary

O întrebare pentru domnul Raed Arafat: ce comision primesc operatoarele de la 112 ca să le furnizeze firmelor de pompe funebre numerele de telefon ale rudelor celor decedați?