Petrolul si cimentul, afaceri verzi in Romania

Doua firme prelucratoare de petrol, doua producatoare de ciment, niste constructori, Coca Cola, Danone si Siveco sunt cele mai verzi biznisuri din Romania lui 2010.

Iata cum arata top 10 al celor mai verzi companii romanesti:

Locul 1 – Siveco România

Locul 2 – Holcim România

Locul 3 – SC Danone PDPA SRL

Locul 4 – Coca-Cola HBC Romania

Locul 5 – Rompetrol Rafinare

Locul 6 – Ecosistem

Locul 7 – Carpatcement Holding

Locul 8 – SC Agacon Suceava

Locul 9 – Eco-X

Locul 10 – Rompetrol Petrochemicals

Daca va intrebati cum poate fi productia de petrol sau ciment afacere verde, si eu ma intreb. Dar uite care au fost argumentele celor care au facut topul:

Green Business Index este primul top al companiilor verzi romanesti. El a fost determinat in urma completarii unui chestionar ce propunea sapte teme de dezvoltare in ceea ce priveste masurile luate in domeniul protejarii mediului. “Recunoasterea eforturilor de a proteja mediul prin reducerea impactului pe care activitatile economice il au asupra acestuia reprezinta incurajarea companiilor romanesti de a trece din zona gri in zona verde a business-ului”, a declarat Raluca Fiser, presedintele Asociatiei Green Revolution.

Siveco Romania a ocupat locul 1 si a devenit, in acest an, castigatoarea topului Green Business Index, reprezentantii companiei primind trofeul pentru cea mai verde companie romaneasca din partea reprezentantului Ministerului Mediului si Padurilor, secretarul de stat Mircea Ioan Cotosman. “Ceea ce facem pentru mediu, la nivel de companie, este ‘un minus’ de 28 de tone de CO2 pe an, pentru ca 200 de masini din flota noastra stau in parcare, iar angajatii folosesc metode alternative de transport, inclusiv bicicletele”, a declarat Irina Piti, Account Manager Siveco Romania. La nivelul produselor pe care le dezvolta, Siveco ajuta companiile romanesti sa-si reduca cu 30% consumul de hartie, cu 45% timpul alocat gestionarii documentelor si cu 15% costul acestora, prin folosirea unui soft de management al documentelor.

Nu stiu care e motivatia celor de la petrol si de la ciment, ca nu zice la comunicat, dar ma gandesc ca o fi asa: Siveco tine masinile in parcare, inseamna ca nu mai cumpara benzina, deci Rompetrol Rafinare produce mai putin=polueaza mai putin. La fel si SC Agacon Suceava, probabil construieste mai putin, ca e criza, deci cumpara ciment mai putin, deci Holcim si Carpatcement produc mai putin=poluarea tinde catre zero.

Nu pot sa zic decat ca in cazul asta merita un premiu special insasi criza, ca ne face sa consumam mai putin, deci sa fim mai verzi.

Etichete: , , , , ,

3 comentarii la “Petrolul si cimentul, afaceri verzi in Romania” Subscribe

  1. Béranger 12/07/2010 at 16:45 #

    Siveco sunt nişte hoţi, dar bănuiesc eu că ştii asta. De ce-ar trebui să aibă o «flotă» (pe româneşte «parc auto», dar corporatiştii p**ii nu ştiu româneşte) o firmă care face software? Nu poa'să vie fiecare angajat cu mijloacele proprii, oricare ar fi alea? Sau vra să zică: le dăm maşină de serviciu, după care le-o luăm?

    Oricum, toţi hoţii ăştia (SIVECO, Softwin, UTI, etc.) sunt verzi. Furând banii plătiţi de noi, rămân mai puţini bani din care să se facă ceva – or făcutul, se ştie, se cacă codoi (mă scuzaţi, dar sunt sătul de religia amprentei de carbon, de parcă milioanele de alte noxe nu mai contează, acum numai băşinile contează; să ne omoare pe toţi, că emitem CO2 expirând!).

    • Dollo 12/07/2010 at 23:37 #

      Dap, astia de i-ai enumerat tu sunt din categoria "au furat poporu cu calculatoru" ca etapa " cu televizoru" fusese deja fumata 🙂 Iar aia de le "evalueaza" eforturile sunt din categoria verzilor care suspina de grija planetei, dar circula cu suv-uri, ca doar asa se dovedeste valoarea.

  2. Béranger 12/07/2010 at 16:47 #

    Şi cele mai NON-green sunt hypermarket-urile, căci au REFRIGERATOARE DESCHISE la raioanele de lactate şi de produse congelate. Dacă le-ar pune uşi glisante ar consuma cu 80-90% mai puţin curent, dar le-ar scădea cu 10-20% vânzările.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.

Biblioteca națională s-a deschis, dar nu funcționează

Biblioteca Națională Samsung

Biblioteca te păcălește că-ți face legitimație online, dar nu ți-o face decât la sediu, îți zice pe site că are anumite cărți, dar în depozit ele nu există, și nu împrumută cărți acasă. Niciodată. Avem un sediu ultracentral și modern de 100 de milioane de euro, doar ca suport pentru o reclamă Samsung deocamdată.

Je suis doamna de la litera B

realitate

Doamna care răspunde de litera B mănâncă dintr-o caserolă, lucrează la un birou care nu se vede de dosare, zilnic cu o armată de oameni nerăbdători la ușă, care nu lasă nici măcar timpul să iasă bășina celui dinaintea lor din birou, că dau năvală să-i ia locul. Nu vreau să știu ce s-ar întâmpla dacă pe doamna ar apuca-o pântecăraia.

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.

Cât ne costă să „stârpim” prostituția și cât am câștiga dacă am legaliza-o

ashley

Statul a cheltuit un milion de lei și doi ani de anchete ca să descopere că prostituția se face și prin mica publicitate. Printre „proxeneți” – o femeie de serviciu care cumpăra prezervative la un salon de masaj, o studentă care-i organiza agenda unei fete, un ziar de mică publicitate…

Dumnezeu preferă proștii

catedrala

A te mai opune acum Catedralei Neamului echivalează cu a cere demolarea Casei Poporului. Istoria ne arată că în 25 de ani nu am învățat valoarea prevenției în tratarea bolilor, nici a dezbaterii publice în luarea deciziilor.