Ziua imnului pe care nu-l stia Basescu

Azi e ziua imnului national al Romaniei, "Desteapta-te romane", cantecelul ala pe care acum cinci-sase ani Basescu nu-l stia, dar intre timp l-o fi invatat, macar ca melodie

A zi – 29 iulie – e ziua imnului national al Romaniei. Cine doreste sa-l intoneze in cadru festiv se poate duce la ora 10.00 in fata Cercului militar – la Bucuresti – unde Prefectura Capitalei, primaria si Ministerul de Interne organizeaza o ceremonie oficiala care „cuprinde intonarea Imnului Naţional al României, oficierea unui ceremonial religios, alocuţiuni, precum şi un spectacol cu tematică adecvată susţinut de Muzicile militare reunite ale Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul” şi Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, solişti ai Ansamblului Artistic al Armatei  şi ai Ansamblului Artistic „Ciocârlia” al Casei de Cultură a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Publicul va putea asculta Imnul Naţional al României precum şi un colaj de cântece patriotice de tradiţie. În ţară, în municipiile-reşedinţă de judeţ, se vor organiza ceremonii publice de intonare a imnului naţional al României şi de înălţare a drapelului naţional”.

Nu stiu ce va face presedintele tarii cu aceasta ocazie, dar sper ca intre timp o fi invatat ceva mai mult din imnul national, fata de acum 5-6 ani cand era doar aspirant la intaiul scaun al tarisoarei.

Pentru cine are timp si curiozitate, Imnul de stat al României (scris de Andrei Muresanu pe muzica de Anton Pann, desi nu e sigur ca Pann ar fi autorul melodiei) este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11. El a devenit imn national dupa 1989, inlocuind celebrul „trei culori cunosc pe lume” pe care l-am fredonat noi astia care am facut scoala pe vremea comunistilor, dimineata, la inceputul orelor.

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrimi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!

Preoți, cu cruce-n frunte! căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ

Tags: , , ,

8 Responses to “Ziua imnului pe care nu-l stia Basescu” Subscribe

  1. Bezbojnicul 29/07/2010 at 17:37 #

    Oastea e "crestina", dar tii minte ca in perioada Nastase purtatorul de cuvant al MApN era un anume "Gelaledin Nezir" care, pun pariu ca era probabil musulman sau necredincios, dar foarte improbabil sa fi fost crestin. Sunt curios ce parere avea de imn.

  2. Béranger 07/09/2011 at 15:01 #

    Nu ştiu ce lege zice că se interpretează şi strofa 11, dar eu o consider a aduce atingere libertăţii de conştiinţă. «Preoți, cu cruce-n frunte! căci oastea e creștină,» este un abuz ordinar pentru secolul 21, ne plasează în rând cu Iranul – dar cu altă religie, desigur.

    Preferam Trei culori, zău aşa.

    • Xanaxdu 07/09/2011 at 15:09 #

      Ha ha, exact ce scriam si eu dincolo 🙂

    • Dollo 07/09/2011 at 15:19 #

      Lasă, că după ce o fi gata catedrala o s-o pună pe steag, în locul stemei cu spicele, soarele și sondele 😀

      • Xanaxdu 07/09/2011 at 15:29 #

        Azi, dupa cum se vede, am parte de „labareala” 73% la lucru, asa ca mai am un comentariu:
        cum sa interpretam, frati romani, partea asta din imn:
        „Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
        Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!”
        Ha? Cum ramine cu Uniunea Europeana?

        • Dollo 07/09/2011 at 16:18 #

          ei lasă că și în NATO suntem cu urmașii barbarei semilune, și nu ne mai luptăm cu iataganele lor 😉

          • Xanaxdu 07/09/2011 at 16:22 #

            da, dar „Plagile fatale si azi le mai simtim”, sub forma de kebab, sarmale, sarailie, samd
            Nu ne-au cucerit turcii teritorial, dar cu mincarea clar ne-au invins

          • Dollo 07/09/2011 at 16:48 #

            și cu carpetele 😉

Leave a Reply

Oldies but goldies

Ice age cu comision bancar argentinian

perrito moreno

Trecerea granițelor din Argentina în Chile și retur sau comisioanele bancare nesimțite l-ar face și pe un eurosceptic să iubească UE.

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉

Cât valorează un om? Dar după moarte?

sidonia cu geo bogza si miron

Cum am descoperit-o pe Sidonia Drăgușanu – scriitoare, ziarist freelancer în timpul războiului, activistă feministă, sfătuitoarea doamnelor, prietena domnilor – deși o uitase toată lumea, inclusiv Uniunea Scriitorilor

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român

Cum am fost jefuiți în Valparaiso

20180312_112948

Tâlhăriți de bagaje în piața centrală a celui mai vechi port sud-american, Valparaiso, orașul chilian de patrimoniu UNESCO.

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!