Chiftele aproape vegetale

Pe afara chiftea, la mijloc salata de cruditati. Daca vreti sa pacaliti un carnivor sa manance niste legume rase si prajite, ati reusit. Si chiar daca-si da seama dupa prima imbucatura, nu conteaza, pentru ca gustul e atat se bun incat va va fi iertat aroganta.

Pe afara chiftea, la mijloc salata de cruditati. Daca vreti sa pacaliti un carnivor sa manance niste legume rase si prajite, ati reusit. Si chiar daca-si da seama dupa prima imbucatura, nu conteaza, pentru ca gustul e atat de bun incat va va fi iertat aroganta.

Unchiul meu, fratele mai mare al mamei, le spunea „piftele”. Incerca sa vorbeasca pe limba orasenilor, desi la el la tara se zicea „chirostrii”, „chiper”, „chicatura”. Deci, daca era corect „pirostrii”, „piper”, „picatura”, trebuie ca si „chiftelele” erau „piftele”. Mama făcea mereu misto de el cand il auzea asa pretios, dar el nu s-a dezis de „piftele” pana la moarte. In opinia lui erau un soi de mancare eleganta, de la oras, pentru ca mamaie facea destul de rar chiftele.

Mama are si doua forme diferite pentru chiftele. Forma mica, rotunda, ca o minge de ping-pong, pentru chiftelele banale din carne (le mananci dintr-o imbucatura), si forma mai mare, latita ca un disc demachiant (ceva mai mare) pe care simti nevoia sa-l despici in doua ca sa-i verifici continutul.

Azi avem, asadar, „discurile demachiante” prajite, cu continut de legume rase si branza.

Nu trebuie sa faceti un drum special la piata. Daca aveti in casa: doi dovlecei, doi morcovi, doi cartofi si doua cepe, le curatati, le dati prin razatoare si le stoarceti bine de apa. Morcovul si cartoful trebuie dati prin razatoarea mica (in special cartoful trebuie stors apoi de zeama); dovlecelul trebuie dat prin razatoarea mare, ca sa mai alegeti ceva din el. Dupa ras il sarati un pic si veti vedea ca a lasat o multime de apa. Se stoarce si asta, si se amesteca cu restul legumelor. Ceapa se poate rade si ea sau toca marunt, in functie de abilitatea gospodinei.

Toate legumele astfel rase si uscate se amesteca cu branza. Telemea, de preferat, dar merge si cu alt fel de branza, ce aveti prin casa. Nu uitati mirodeniile de chiftele: cimbru, oregano, marar si patrunjel verde, sare si piper. Singurul care lipseste este usturoiul. Si il lasam sa lipseasca de data asta.

Mai adaugati doua linguri de faina si doua oua, ca sa se lege toata compozitia. Dupa ce amestecati si omogenizati, luati cu lingurita compozitie, o faceti mici discuri pe care le dati prin faina si le puneti la prajit.

Nu trebuie sa asteptati mult sa se faca, cateva minute si pe o parte si pe alta vor fi de ajuns. Spre deosebire de carne, legumele se vor praji mai rapid. Iar daca le lasati prea mult s-ar putea sa le adunati cu spumiera, pentru ca branza s-ar putea topi.

Oricum, rezultatul imediat va fi destul de moale si veti putea sa le mancati mai bine abia cand vor fi reci si bine inchegate.

Desi poate fi migaloasa compozitia, rezultatul e foarte gustos, va asigur!

Etichete: , , ,

6 comentarii la “Chiftele aproape vegetale” Subscribe

  1. Monica 24/08/2010 at 01:38 #

    Am facut azi, pe primele le-am adunat cu sapuniera, ca am citit pe sarite sfatul tau, dar in rest au iesit bune. Nu aveau (vorbesc la trecut pentru ca s-au terminat deja :D) ele forme armonioase ca in pozele tale, dar n-a avut nimeni timp sa analizeze asta asa ca am scapat basma curata 🙂

    Cred ca o sa-mi fac o lista de retete "de la mama lu' Dollo" 🙂

    • Dollo 24/08/2010 at 03:08 #

      Hei, poate organizam si un training in bucataria maestrei, cand ai timp 🙂 Sa va fie de bine!

  2. Tzipi 26/08/2010 at 03:49 #

    Asta e fast food . La fel de 'sanatos", ca si cand ai manca la Mc'Shit. Da' te cred ca's gustoase .

    • Dollo 26/08/2010 at 12:34 #

      Zici ca sunt nesanatoase pentru ca sunt prajite?

  3. Belle d”Imagination 19/03/2012 at 10:07 #

    Ştiu că e tardiv dar sper să ajungă la tine mesajul.
    Şi eu fac astfel de chifteluţe de legume. Doar că în loc să le pun în tigaie şi să le prăjesc, le pun în vas de yenna în cuptor. Şi iese un fel de sufleu delicios. Fără prăjeli, fără miros de prăjeli.

    • Dollo 19/03/2012 at 10:18 #

      Mie îmi plac prăjelile 🙂

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Doctorul cu 2000 de pacienţi şi 350 de oi

doctorul

Medicul Emil Crişan a făcut medicina de drag, dar a moştenit şi dragostea de animale de la strămoşii săi, aşa că azi îşi împarte priceperea între oameni şi animale.

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

Învățăm greu, mimăm mult și uităm repede

iohannis

Săptămâna trecută, după 25 de ani de tergiversări, dosarul Revoluției s-a închis, fără să fie cineva pedepsit și fără să știm vinovații. Dar asta e deja istorie, acum ne arde incendiul din club, de data asta va fi altfel, acum au murit tineri nevinovați pentru profitul unora, nu pentru democrație și alte abureli.

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!