Pe afara chiftea, la mijloc salata de cruditati. Daca vreti sa pacaliti un carnivor sa manance niste legume rase si prajite, ati reusit. Si chiar daca-si da seama dupa prima imbucatura, nu conteaza, pentru ca gustul e atat de bun incat va va fi iertat aroganta.
Unchiul meu, fratele mai mare al mamei, le spunea „piftele”. Incerca sa vorbeasca pe limba orasenilor, desi la el la tara se zicea „chirostrii”, „chiper”, „chicatura”. Deci, daca era corect „pirostrii”, „piper”, „picatura”, trebuie ca si „chiftelele” erau „piftele”. Mama făcea mereu misto de el cand il auzea asa pretios, dar el nu s-a dezis de „piftele” pana la moarte. In opinia lui erau un soi de mancare eleganta, de la oras, pentru ca mamaie facea destul de rar chiftele.
Mama are si doua forme diferite pentru chiftele. Forma mica, rotunda, ca o minge de ping-pong, pentru chiftelele banale din carne (le mananci dintr-o imbucatura), si forma mai mare, latita ca un disc demachiant (ceva mai mare) pe care simti nevoia sa-l despici in doua ca sa-i verifici continutul.
Azi avem, asadar, „discurile demachiante” prajite, cu continut de legume rase si branza.
Nu trebuie sa faceti un drum special la piata. Daca aveti in casa: doi dovlecei, doi morcovi, doi cartofi si doua cepe, le curatati, le dati prin razatoare si le stoarceti bine de apa. Morcovul si cartoful trebuie dati prin razatoarea mica (in special cartoful trebuie stors apoi de zeama); dovlecelul trebuie dat prin razatoarea mare, ca sa mai alegeti ceva din el. Dupa ras il sarati un pic si veti vedea ca a lasat o multime de apa. Se stoarce si asta, si se amesteca cu restul legumelor. Ceapa se poate rade si ea sau toca marunt, in functie de abilitatea gospodinei.
Toate legumele astfel rase si uscate se amesteca cu branza. Telemea, de preferat, dar merge si cu alt fel de branza, ce aveti prin casa. Nu uitati mirodeniile de chiftele: cimbru, oregano, marar si patrunjel verde, sare si piper. Singurul care lipseste este usturoiul. Si il lasam sa lipseasca de data asta.
Mai adaugati doua linguri de faina si doua oua, ca sa se lege toata compozitia. Dupa ce amestecati si omogenizati, luati cu lingurita compozitie, o faceti mici discuri pe care le dati prin faina si le puneti la prajit.
Nu trebuie sa asteptati mult sa se faca, cateva minute si pe o parte si pe alta vor fi de ajuns. Spre deosebire de carne, legumele se vor praji mai rapid. Iar daca le lasati prea mult s-ar putea sa le adunati cu spumiera, pentru ca branza s-ar putea topi.
Oricum, rezultatul imediat va fi destul de moale si veti putea sa le mancati mai bine abia cand vor fi reci si bine inchegate.
Desi poate fi migaloasa compozitia, rezultatul e foarte gustos, va asigur!
Am facut azi, pe primele le-am adunat cu sapuniera, ca am citit pe sarite sfatul tau, dar in rest au iesit bune. Nu aveau (vorbesc la trecut pentru ca s-au terminat deja :D) ele forme armonioase ca in pozele tale, dar n-a avut nimeni timp sa analizeze asta asa ca am scapat basma curata 🙂
Cred ca o sa-mi fac o lista de retete "de la mama lu' Dollo" 🙂
Hei, poate organizam si un training in bucataria maestrei, cand ai timp 🙂 Sa va fie de bine!
Asta e fast food . La fel de 'sanatos", ca si cand ai manca la Mc'Shit. Da' te cred ca's gustoase .
Zici ca sunt nesanatoase pentru ca sunt prajite?
Ştiu că e tardiv dar sper să ajungă la tine mesajul.
Şi eu fac astfel de chifteluţe de legume. Doar că în loc să le pun în tigaie şi să le prăjesc, le pun în vas de yenna în cuptor. Şi iese un fel de sufleu delicios. Fără prăjeli, fără miros de prăjeli.
Mie îmi plac prăjelile 🙂