Ce face Patriarhia cu banii nostri

Biserica pastreaza banii primiti de la buget pentru salariile preotilor si le da astora chitante cum ca si-au platit abonamente la Trinitas sau cota de lumanari

În tara in care toate categoriile de bugetari se revolta ca li se taie salariile era normal sa ajunga si preotii la disperarea asta. Cum spune popa Moldoveanu din satul Maxenu, judetul Buzau, „am si eu banci, am si eu copii, e greu!”. Adica si preotul e om, chiar daca e intermediarul lui Dumnezeu, si asta nu-l scuteste de ratele la banca. Parintele acuza – in ziarul Adevarul – ca nu si-a mai primit de doua luni salariul amarat de 900 de lei. Iar satenii, evlaviosi, ii stau aproape, si se revolta la unison cu indrumatorul lor spiritual. Ca doar i-au construit biserica, si acum statul nu-i da salariu ca sa le tina slujba in ea. Numai ca statul da, saracul, partea lui, dar buba e in alta parte, si cu siguranta ca si preotul stie unde s-au oprit banii lui de salariu, dar inca n-are curajul sa spuna tot.

Intr-o discutie pe care am avut-o recent cu un parlamentar PD-L am aflat si ce face Biserica Ortodoxa Romana cu banii primiti de la stat pentru plata salariilor preotilor. Parlamentarul respectiv era suparat pe mine ca tot scriu impotriva finantarii publice a bisericii, si a incercat astfel sa ma convinga ca sunt nedreapta cu preotii:

„Nu-i mai blamati, doamna, pe preoti, ca sunt amarati, au niste salarii de mizerie. O sa va spun ceva, dar nu stiti de la mine. Pai stiti ce ajunge la preoti, din banii alocati de la buget pentru salariile lor? Ajung niste chitante, doamna, nu bani efectiv. Niste chitante, hartii. Ca daca salariile ar fi fost platite direct de stat ar fi fost bine, dar banii intra in conturile Patriarhiei, care ar trebui sa-i distribuie in teritoriu. Dar ii opreste pentru diversele dari pe care toate bisericile trebuie sa le faca: abonamente la Trinitas sau alte obligatii pe care le are orice biserica fata de organizatia superioara ierarhic. Asa ca preotii primesc chitante, iar banii raman in conturile Patriarhiei!”, mi-a explicat parlamentarul PD-L.

Nu e singurul politician care stie care e circuitul banilor intre bugetul de stat si conturile bisericii. Presedintele Consiliului general al Capitalei, Calin Murg (tot PD-L), mi-a povestit anul trecut -pentru campania despre finantarea cultelor pe care am publicat-o in EVZ si o puteti citi aici – ceva similar despre biserica de pe bulevardul Titulescu, afectata de santierul de la Pasajul Basarab. Murg mi-a spus atunci ca preotul bisericii respective a venit la primarie ca sa ceara ajutor financiar, pentru ca din cauza santierului nu mai avea suficiente nunti si botezuri ca sa-si acopere cheltuielile bisericesti. „Am aflat atunci ca biserica trebuia sa plateasca abonamente la trustul de presa al Patriarhiei si diverse cote obligatorii la lumanari si alte obiecte de cult. Am mers la Arhiepiscopia Bucuresti ca sa discutam cu superiorii preotului, sa-l scuteasca pe perioada santierului de aceste obligatii. Si arhiepiscopul ce credeti ca ne-a spus? Ca asa cum primaria are un buget pe care si-l respecta, asa are si biserica, si nu pot sa scuteasca pe nimeni de dari, ca-si dezechilibreaza bugetul. Asa ca ne-a indicat sa ajutam noi biserica respectiva, ca primarie”.

Sigur, politicienii de care va spun nu au o mare putere de decizie sau influenta, dar fac parte dintr-un partid care, de cand e la putere, a pompat in biserica cele mai mari sume de bani din ultimul secol, probabil. Faptul ca oamenii astia nu se intreaba, ce face, totusi, Patriarhia cu banii primiti de la stat, dar prefera sa le planga de mila preotilor care nu-si primesc salariile, e pentru mine un semn de intrebare daca ei sunt doar ipocriti sau chiar fraieri.

Oricum, daca mai era nevoie de inca o dovada asupra faptului ca Biserica Ortodoxa Romana functioneaza ca o corporatie fara scrupule, cititi articolul din Adevarul, ca sa vedeti ca preotul respectiv a fost concediat fara drept de apel, atunci cand si-a cerut dreptul salarial. Un lux pe care Boc, de exemplu, nu si-l permite in legatura cu subalternii sai care ies din rand. Poate ar trebui sa-l puna cineva pe preafericitul Daniel in fruntea guvernului Romaniei, ca e clar ca la afaceri si organizare se pricepe mai bine.

Tags: ,

Trackbacks/Pingbacks

  1. Bune de citit: 20-26 septembrie - Ramona Jar - 17/10/2024

    […] Ce face Patriarhia cu banii noştri – cu riscul de a petrece eternitatea în smoală, Dollo spune din nou lucrurilor pe nume într-un articol “anti-BOR”, numai bun de printat […]

Leave a Reply

Oldies but goldies

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

placi

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.

Construcția unei case în România, când nu ai bani, dar ai pretenții (I)

trasare

Arhitectul și proiectul – România geme de Gaudi nedescoperiți; 12 arhitecți în doi ani și al 13-lea care ne-a pus capac; Care e treaba cu proiectul casei – diferența dintre DTAC și PTh

Vinales, seva eco-bio a Cubei

vinales20

Dar ce căutași, maică, taman în Cuba? l-am întrebat noi pe albanez. Și el nu pricepea ce-l întrebăm, dar râdea la noi. Noroc că nevastă-sa mai scăpa câteva cuvinte englezești și până la urmă ne-a arătat stâlpii casei, a bătut cu mâna în ei și am priceput că albanil nu era albanez, ci zidar.

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

Turism nemţesc în Transilvania: “Adevărata Românie poate fi descoperită numai la sat”

Casutele de vacanta ale lui Jonas din Valea Verde

„Pupă-mă-n fund şi rămâi sănătos!”, salutul medieval inedit al sighisorenilor, a provocat, in epoca, indignarea Vienei, iar azi le smulge zambetele turistilor straini